Cercetari Header image

Dolapciu Elena – susținerea tezei de doctor în științe medicale

Data
Revenco Ninel, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

Pretendent: Dolapciu Elena

 

Conducător ştiinţific:

Revenco Ninel, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

 

Referenţi oficiali:

Velicico Valentina, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar, Universitatea Națională de Medicina din Odesa, Ucraina

Mătrăgună Nelea, doctor în ştiinţe medicale, conferenţiar cercetător

 

Consiliul Știinţific Specializat D 50. 322.01-04

 

Tema tezei: „Obezitatea şi supraponderabilitatea la copii în perioada de pubertate: diagnosticul precoce şi impactul asupra calităţii vieţii”

Specialitatea: 322.01 – Pediatrie și neonatologie

 

Data: 11 iulie 2018

Ora: 15-00

Local: Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova, sala de conferințe 205 (bd. Ștefancel Mare și Sfânt 165, Chișinău, MD – 2004)

 

Consiliul Științific Specializat:

Președinte:

Hadjiu Svetlana, doctor habilitat în ştiinţe medicale, conferenţiar universitar

 

Secretar științific:

Rotari Adrian, doctor în ştiinţe medicale, conferenţiar universitar

 

Componența Consiliului Științific Specializat:

Mihu Ion, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

Palii Ina, doctor habilitat în științe medicale, conferențiar universitar

Cojocari Svetlana, doctor în ştiinţe medicale

 

Principalele publicaţii ştiinţifice la tema tezei ale autorului:

  1. Revenco N., Dolapciu E. Particularitățile clinico-diagnostice ale obezității la copii. În: Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe Medicale. Ediție specială. Chișinău, 2016, nr. 1(50), p. 155-158. ISSN 1857-0011.
  2. Dolapciu E. Evaluarea dezvoltării izice la adolescenți. În: Buletin de Perinatologie. 2017, nr.1 (73), p. 25-29. ISSN 1810-5289.
  3. Dolapciu E. From body mass index to body composition analisis in diagnostic of childhood obesity. În: The Moldovan Medical Journal. 2017, nr. 4 (60), p. 25-32. ISSN 2537-6373.
  4. Dolapciu E., Revenco N. Factorii de risc în dezvoltarea excesului de masă corporală la copii în perioada de pubertate: studiu retrospectiv, de tip caz-control. În: Moldovan Journal of Health Sciences. Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova. 2017, nr. 14 (4), p. 62-71. ISSN 2345-1467
  5. Revenco N., Dolapciu E. Obezitatea la copii: elemente de etiopatogenie. În: Arta Medică. 2014, nr. 2 (53), p. 146-149. ISSN 1810-1852.
  6. Revenco N., Dolapciu E. Evaluarea unor parametri ale dezvoltării fizice la adolescenți. În: Probleme și căi de soluționare în asistența medicală copiilor. Conferința Națională de Pediatrie. 2016, p. 45-48. ISBN 978-9975-4464-5-7.
  7. Долапчиу Е. Особенности питания школьников с избыточным весом. В: Современная педиатрия. Санкт-Петербург, Белые ночи, Россия, 2016, с. 40-41.
  8. Revenco N., Dolapciu E., Eremciuc R. Indicele de masă corporală – metodă de screening a dereglărilor de nutriție la copii. În: Zilele anuale ale INPSMșiС Alessandrescu-Rusescu. Volum de rezumate final. București, România, 2016, p. 100.
  9. Ревенко Н., Долапчиу Е. Акушерские, перинатальные и семейные факторы риска развития избыточного веса у детей. В: Инновационные технологии в медицине: взгляд молодого специалиста. Материалы III Всероссийской Научной Конференции Молодых Специалистов. Рязань, Россия, 2017, с. 87-88.
  10. Долапчиу Е. Антропометрические показатели физического развития под-ростков. În: Proceedings of the International Scientific Conference ”Topical Issues of Science and Education”. Warsaw, Poland, 2017, p. 40-41.

Rezumatul tezei

Problematica abordată: estimarea particularităţilor antropometrice la copii supraponderali/obezi, a grupelor de risc pentru realizarea obezităţii în perioada de pubertate şi aprecierea impactului acesteia asupra calităţii vieţii şi statutului psiho-emoţional.

Conţinutul de bază al tezei: teza este constituită din introducere, 5 capitole, sinteza rezultatelor obţinute, concluzii generale şi recomandări, bibliografie cu 184 de surse, 4 anexe, 127 pagini de bază, 45 tabele şi 29 figuri. Rezultatele obţinute sunt publicate în 15 lucrări ştiinţifice.

 Principalele rezultate obţinute. Dereglările indicelui de masa corporală, identificate la 20,7% din cazuri, au demonstrat predominarea copiilor cu exces ponderal în 16,2% de cazuri vs copiii subponderali în 4,5% din cazuri. S-a determinat, că excesul ponderal este un predictor al majorării valorilor tensiunii arteriale la adolescenți, 36,7% din copiii supraponderali şi 52% din copiii obezi fiindd epistați cu majorarea acestor valori. Determinarea procentului de țesut adipos total prin metoda impedanței bioelectrice în cadrul cercetării a detectat creșterea procentului de țesut adipos total la fete pe parcursul perioadei de pubertate și descreștere la băieți.

În baza rezultatelor obţinute s-a notat majorarea valorilor trigliceridelor (în 25% din cazuri), colesterolului total (în 34,62% din cazuri), a valorilor glicemiei bazale (în 12,18% din cazuri), micșorarea valorilor HDL-colesterolului (în 23,94% din cazuri) la copii supraponderali/obezi. Analiza comparativă a nivelurilor acestor indici a fost în funcție de procentul de țesut adipos total, cu majorarea probabilității de hipertrigliceridemie de 3 ori (RP=3,000, IÎ95=1,163-7,741) și hipercolesterolemie – de 2,5ori (RP=2,458, IÎ95=1,106-5,464) la copii supraponderali cu țesut adipos total majorat.

Din complexul factorilor de risc s-au evidenţiat obezitatea în familie, adaosul ponderal la mamă peste 15 kg în sarcină, iminenţa de avort spontan în sarcina curentă, fumatul mamei în sarcină, masa peste 11 kg la un an, introducerea complementului la 4-5 luni, numărul redus de mese pe zi, consumul frecvent de fast-food, durata mersului pe jos mai puţin de 20 de minute. Aceşti factori vor prognoza dezvoltarea supraponderabilităţii în 82,1% din cazuri şi absenţa acesteia în 74,4%.

Rezultatele cercetării efectuate elucidează modificări ale statutului psiho-emoțional și a abilităților cognitive la copii supraponderali. Scorul total al calității vieții la copii supraponderali a fost mai mic (74,4±11,35 vs 86,34±8,26 puncte), cu diferențe semnificative (p=0,036) între toate compartimentele calității vieții (bunăstare fizică, emoțională, socială, activitate școlară) și corelare pozitivă între acestea.