Raba Tatiana – susținerea tezei de doctor habilitat în științe medicale

Pretendent: Raba Tatiana

Consultanţi ştiinţifici:  

Dumbrava Vlada-Tatiana, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar,  Om Emerit

Pântea  Victor, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

Referenți oficiali:

Moraru Eovelina, doctor în științe medicale, profesor universitar, UMF „Gr.T. Popa”, Iași, România

Țîbârnă Ion, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

Tcaciuc Eugen, doctor habilitat în științe medicale, conferențiar universitar

Consiliul Științific Specializat: DH 50.321.09-01

Tema tezei: „Hepatitele virale B și C cronice la copii: particularitățile clinice, imunologice, evolutive și optimizarea tratamentului antiviral”

Specialitatea: 321.09 – Boli infecțioase, tropicale și parazitologie medicală

Data: 28 iunie 2018

Ora: 12.00

Local: Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova, Sala de conferinţe, bir. 205 (mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 165).

Consiliul Ştiinţific Specializat:

Președinte:

Prisacari Viorel, membru corespondent AȘM, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar, Om Emerit

Secretar științific:

Cojuhari Lilia, doctor în științe medicale, conferențiar universitar

Componenţa Consiliului Științific Specializat:

Ghinda Serghei, doctor habilitat în științe medicale, profesor  cercetător

Holban Tiberiu, doctor habilitat în științe medicale, profesor  universitar

Luca Mihaela-Cătălina, doctor în științe medicale, profesor universitar, UMF „Gr.T. Popa”, Iași, România

Bacinschi Nicolae, doctor habilitat în științe medicale, profesor  universitar

Bodrug Nicolae, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

Gudumac Valentin, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

Rudic Valeriu, academician  al AȘM,  doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

       Principalele publicaţii ştiinţifice la tema tezei ale autorului:

Monografii monoautor

1. Raba T. Hepatitele virale B, C, D cronice la copii. Chişinău, 2016. 180 p. ISBN 978-9975-57-200- 2. 616.36-002-08-053-2, R 11.

Monografii colective

2. Spînu C., Sajen O., Holban T., Spînu I., Isac M., Cebotari S., Raba T. ş.a. Hepatita virală C în grupurile cu risc sporit de infectare. Chişinău, 2016. 206 p. ISBN 978-9975-53-710-0. 616.36- 002.S 72.

3. Raba T. Metoda de tratament a hepatitei virale C la copii cu contraindicaţii la tratamentul standard antiviral. În: Spînu C., Holban T., Guriev V., Spînu I., Isac M., Raba T. și a. Hepatite virale şi HIV. Chişinau, 2013, p. 249-260. ISBN 978-9975-118-12-5.

4. Raba T. Contribuții în tratamentul hepatitelor virale cronice B, C și D la copii prin utilizarea pacovirinei. În: Actualităţi în tratamentul şi profilaxia infecţiilor virale, sub redacţia Spînu I., Spînu C. Chişinău: Editura „Sirius”, 2012, p. 63-69. ISBN 978-9975-57-023-7. 619.98-022-08. S 73.

Articole în reviste științifice internaționale cotate ISI – Thomson și SCOPUS

5. Раба Т. Особенности клинических проявлений и диагностики хронического вирусного гепатита G у ребенка 12 лет. В: Вопросы практической педиатрии. Москва, 2017, с. 63-69. SCOPUS. ISSN 2414-9705. IF РИНЦ: 0,222 http://www.phdynasty.ru

6. Раба Т. Провоспалительные интерлейкины и их роль в патогенезе хронических вирусных гепатитов В и С у детей. В: Вестник науки и образования. Москва, Россия, 2017, №3 (27), т.1, с. 108-113. ISSN 2541-7851 (Online). IF РИФ: 3,38. http://scientificjournal.ru

7. Раба Т. Хронический вирусный гепатит В и С у детей, рожденных от инфицированных HBV и HCV матерей. В: Детские инфекции. Москва, Россия, 2017, т. 16, №1, с.12-15. IF РИНЦ: 0,438. ISSN 2072-8107. http://detinf.elpub.ru.

8. Raba T. Proinflammatory Cytokines IL-2, IL-6 and TNF Alfa as Immunoserologic Indicators of Chronic Viral Hepatitis B and C in Children. In: Universal Journal of Medical Science 6(1), 2018, p.1-7. htt:/www.hrpub.org. Indexes Google Scholar.

Articole în revistele științifice din Registrul Național al revistelor de profil, cu indicarea categoriei:

Categoria B

9. Raba T. Tratamentul antiviral cu interferon alfa 2b pegilat şi ribavirină în hepatita cronică virală C la copii în Republica Moldova. Conferinţa Naţională de Gastroenterologie şi Hepatologie cu participare internaţională. În: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. Chişinău, 2014, nr. 5, p.73-76. ISSN 1729-8687.

10. Raba T. Rolul imunităţii celulare şi al citokinelor proinflamatorii în imunopatogeneza hepatitelor virale B cronice la copii. Conferinţa Naţională de Gastroenterologie şi Hepatologie cu participare internaţională „Actualităţi în gastroenterologie şi hepatologie”. În: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. Chişinău, 2016, nr. 4 (68)/2016, p. 78-82. ISSN 1729-8687.

11. Raba T. Sindromul hepatorenal la copii: probleme diagnostice și terapeutice. În: Buletin de Perinatologie. Chișinău, 2017, nr. 1 (73), p. 76-81. ISSN 1810-5289.

12. Raba T. Probleme actuale în hepalogia pediatrică. Materialele Conferinţei Stiinţifico-Practice consacrată jubileului de 50 de ani de la fondarea SCRC „E. Coţaga”. În: Buletin de Perinatologie. Chişinău, 2005, nr. IV, p. 34-36. ISSN 1810-5289.

13. Raba T. Aspecte epidemiologice, de management diagnostic şi terapeutic în hepatitele cronice la copiii născuţi din mame infectate cu VHB, VHD şi VHC. Revista literaturii. În: Buletin de Perinatologie. Chişinău, 2009, nr. 3 (43), p. 181-185. ISSN 1810-5289.

14. Raba T., Spînu C. Pacovirina în tratamentul hepatitelor virale B, C cronice la copii: studiu clinic prospectiv, comparativ. În: Moldovan Journal of Health Sciences. Revista de Științe ale Sănătății din Moldova. Chișinău, 2017, v. 11, 1/2017, p. 8-20. ISSN 2345-1467.

Manuale pentru învăţământul universitar

15. Mihu I., Cerempei L., Raba T., Bologa L. Gastroenterologia pediatrică. În: Pediatrie, manual sub redacţia prof. univ. Revenco N. Chisinau, 2014, p. 333-414. ISBN 978-9975-4224-5-1.

Indicaţii metodice

16. Raba T. Hepatita cronică virală B, C, D la copii. Indicaţie metodică pentru studenţi, medici rezidenţi, cursanţi. USMF „Nicolae Testemiţanu”. Chişinău, CEP Medicina, 2014, 32 p. ISBN 978 – 9975-118-32-3.

17. Raba T. Afecțiunile sistemului biliar la copii. Indicație metodică pentru studenți, medici rezidenți, cursanți. USMF „Nicolae Testemiţanu”. Chişinău, CEP Medicina, 2014, 44 p. ISBN 978 – 9975- 118-37-8.

Rezumatul tezei

Problema științifică aplicativă de importantă majoră soluționată. Problemele aplicative soluționate în cadrul studiului prezentat constă în elaborarea unei metodologii de format propriu pentru aprecierea particularităților evolutive ale diferitor forme clinice ale hepatitelor virale B cronice și hepatitelor virale C cronice  la copii, pentru care au fost definite abordări clinic-paraclinice optime de diagnostic și de corecție terapeutică etiopatogenetică diferențiată, direcționate spre reducerea viremiei, activității procesului inflamator cronic hepatic, prevenirea complicațiilor, recidivelor, restabilirea maximală a funcției hepatice și ameliorarea calității vieții acestor pacienți.

Sumarul compartimentelor tezei. Teza este expusă pe 215 pagini dactilografiate, procesate la calculator și include introducere, 5 capitole, concluzii generale, recomandări practice, adnotări în limba rusă, română, engleză, lista abrevierilor, bibliografie din 198 surse. Teza conține 20 tabele, 65 figuri, 17 anexe.

Principalele rezultate obţinute. A fost realizat un studiu complex clinico-paraclinic, prospectiv cu estimări biochimice, imunologice, histologice la copii cu diferite forme clinice de hepatite virale B cronice B și C în dinamica maladiei, cu scopul elucidării mecanismelor  etiopatogenice prin estimarea particularităților clinico-evolutive. Studiul dat a furnizat noi dovezi suplimentare  privind mecanismele imunopatogenice ale HVBC și HVCC, rolul imunității celulare și a citokinelor proinflamatorii IL-2, IL-6, TNF-α şi influenţa lor asupra etapelor clinico-evolutiveale maladiei cronice hepatice la copii. Studiul complex efectuat a relevat particularităţile clinico-evolutive ale HVBC și HVCC la copii. În premieră în Republica Moldova au fost apreciată eficacitatea tratamentului antiviral cu interferon alfa 2b pegilat (monoterape în HVBC și combinat cu ribavirina în HVCC) și utilizat pentru prima data remediul autohton pacovirina.

În premieră, în Republica Moldova, pentru copiii cu HVBC și HVCC a fost  propusă o nouă viziune de abordare a imunității celulare, în special a celulelor CD3 și a subpopulațiilor lor determinate prin metoda care utilizează anticorpi (Ac) monoclonali, ca și criteriu important de diagnostic și prognostic, în funcție de gradul de fibroză și  activitatea procesului inflamator hepatic. Prin contribuțiile autoarei, în plan național, a fost elaborat programul de tratament antiviral al HVBC și HVCC la copii, cu interferon alfa 2b pegilat în HVBC și HVCC, care este aplicat și în prezent. Pentru prima dată în Republica Moldova, dar și în plan mondial, în tratamentul HVBC și HVCC, la copii, a fost utilizat fitoremediul autohton pacovirina, ca metodă alternativă de tratament, care posedă proprietăți ca inductor de interferon, cu efect antiviral, antioxidant și imunomodulator. Au fost elaborate criteriile de monitorizare pe termen lung și determinarea în dinamică a limfocitelor T (CD3) și a subpopulațiilor lor, la copiii cu HVBC şi HVCC, supuși anterior tratamentului antiviral. A fost propusă o viziune nouă de abordare a mecanismelor imunopatogenetice de cronicizare a HVBC și HVCC la copii prin intermediul stresului cronic infecțios mediat imuno-endocrin. S-a efectuat stadializarea procesului cronic inflamator hepatic în HVBC și HVCC la copii, prin metode invazive (histologice) și neinvazive (elastometrie și FibroTest).

Direcții noi de cercetare în știință și practică. Prin studii complexe interdisciplinare au fost evidențiate particularitățile clinico-paraclinice și anatomopatologice ale hepatitelor virale B și C cronice în funcție de vârstă, sex, faza procesului inflamator viral și formele clinice evolutive.

La copiii incluși în cercetare au fost identificați factorii de risc major de infectare cu VHB și VHC, predominant ai riscului perinatal (intranatal și postnatal de la mamele infectate cronic) și cel parenteral.

A fost fundamentată o viziune nouă privind implicațiile imunității celulare, cu formarea dezechilibrului cantitativ al limfocitelor T, CD3 și al subpopulațiilor lor, pe fundalul evidențierii sindromului de stres cronic infecțios și a insuficienței imune cronice, pentru copiii cu HVBC și HVCC.

A fost demonstrat rolul important al citochinelor proinflamatorii (IL-2, IL-6, TNF-α) și interacțiunea lor cu limfocitele T, CD3 pozitive și al subpopulațiile lor, ca mediatori imuno-endocrini ai procesului inflamator cronic viral, în special influența IL-2, și rolul acestora în patogeneza HVBC și HVCC la copii și  menținerea stresului cronic infecțios.

Pe parcursul realizării acestui studiu a fost determinată interrelația dintre activitatea procesului viral indus de VHB sau VHC și reacția inflamatorie, cu analiza eficacității tratamentului antiviral cu interferon alfa 2b pegilat (standard) la copiii cu HVBC și HVCC.

Au fost elaborați algoritmi de diagnostic precoce și diferențial în diferite forme evolutive de HVBC și HVCC, inclusiv pentru copiii infectați perinatal.

Au fost elaborate metode originale de tratament alternativ inofensiv pentru copiii de diferite vârste, prin utilizarea remediului autohton  pacovirină și au fost optimizate principiile de tratament pentru copiii cu HVBC și HVCC. Rezultatele obținute la utilizarea tratamentului cu fitopreparatul autohton de origine vegetală nominalizat au demonstrat că pacovirina are proprietăți de a induce lent și indirect diminuarea viremiei și a activității procesului inflamator în HVBC și HVCC la copii.

Rezultatele cercetării au permis, în premieră, elucidarea aspectelor imunologice vizând patogeneza HVBC şi HVCC în funcţie de vârstă, forma clinică, activitatea procesului viral hepatic cronic, diagnosticul şi particularităţile de evoluţie a diferitor forme clinice la copii.

A fost fundamentată semnificația clinică a mediatorilor proinflamatorii IL-2, IL-6, TNF-α în patogeneza HVBC şi HVCC la copii, corelaţia lor cu nivelul viremiei VHB sau VHC şi activitatea procesului inflamator hepatic cronic.

Au fost create algoritme ale diagnosticului diferenţiat în diferite forme clinice de HVBC și HVCC în funcţie de activitatea bolii, viremie și gradului de fibroză hepatică, utilizând indicii imunității celulare și a citokinelor proinflamatorii. Pe parcursul studiului a fost fundamentată științific o nouă platformă de direcție în hepatologia pediatrică