Crivceanscaia Larisa – susținerea tezei de doctor habilitat în științe medicale

Pretendent: Crivceanscaia Larisa

Consultanți ştiinţifici:                      

Revenco Ninel, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

Stamatin Maria, doctor în științe medicale, profesor universitar, UMF “Grigore T. Popa” (Iași, Romania)

Referenți oficiali:                     

Belîi Adrian, doctor habilitat în științe medicale, conferențiar universitar

Țurea Valentin, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

Moraru Evelina, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar, UMF “Grigore T. Popa”, (Iași, România)    

Consiliul ştiinţific specializat: DH 50.322.01 – 02

Tema tezei: “Optimizarea suportului respirator la nou-născuții prematuri”

Specialitatea: 322.01 – Pediatrie și neonatologie

Data: 10.07.2018

Ora: 14:00

Local - Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova, Sala de conferinţe, bir. 205 (mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 165)

Consiliul Ştiinţific Specializat:

Președinte:

Stasii Ecaterina, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar  

Secretar științific:

Rotaru Adrian, doctor în științe medicale, conferențiar universitar

Componenţa Consiliului Științific Specializat:

Mihu Ion, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

Cernețchi Olga, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

Boian Gavril, doctor habilitat în științe medicale, conferențiar cercetător

Grosu Victoria, doctor habilitat în științe medicale, conferențiar cercetător

Donos Ala, doctor habilitat în științe medicale, conferențiar universitar

Ețco Ludmila, doctor habilitat în științe medicale, profesor cercetător

Iavorschi Constantin, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

Principalele publicaţii ştiinţifice la tema tezei ale autorului

Monografie monoautor

1. Crivceanscaia L. Strategii terapeutice în sindromul de detresă respiratorie prin deficit de surfactant la prematuri. Chișinău: Editura “Tipografia Reclama”, 2017, 160 p. ISBN 978-9975-58-112-7.

• Monografii colective
• Crivceanscaia L., Rusu L. Impactul asfixiei asupra nou-născuților prematuri cu TG ≤34SG cu SDRDS. În: Abordarea multidisciplinară a prematurului. Sub redacția Prof. Dr. Maria Stamatin. Iași: Editura „Tehnopress”,  2017,  p. 25-32. ISNB 978-606-687-316-1.
• Crivceanscaia L. Displazia bronho-pulmonară la nou-născuții prematuri ≤34 SG în era surfactantului. În: Abordarea multidisciplinară a prematurului. Sub redacția Prof. Dr. Maria Stamatin. Iași: Editura „Tehnopress”,  2017,  p. 33-39. ISNB 978-606-687-316-1.
• Curteanu A., Crivceanscaia L., Sîsoev V., Țurcanu M. Actualitatea ductului arterial patent la nou-născuții prematuri într-un centru de nivel III. În: Abordarea multidisciplinară a prematurului. Sub redacția Prof. Dr. Maria Stamatin. Iași: Editura „Tehnopress”,  2017,  p. 41-46. ISNB 978-606-687-316-1.
• Șoitu M., Crivceanscaia L., Pânzari L., Duminik E., Moruz L., Hamode H. Specificul evoluției infecției nosocomiale la prematuri. În: Abordarea multidisciplinară a prematurului. Sub redacția Prof. Dr. Maria Stamatin. Iași: Editura „Tehnopress”,  2017,  p. 25-32. ISNB 978-606-687-316-1.
• Stratulat P., Crivceanscaia L., Mariana M. ș.a. Dinamica complicaţiilor precoce şi tardive la copiii cu greutate foarte mică la naştere în unităţile de terapie intensivă. Impactul regionalizării asupra morbidităţii şi deceselor neonatale. În: Prematuritate: aspecte obstetricale şi neonatale. Sub redacţia Stratulat P. Chişinău: Tipografia „Foxtrot”, 2013, p. 201-242. ISBN 978-9975-120-30-25.
• Stratulat P., Crivceanscaia L., Marian M., Rotaru D. Complicaţiile precoce şi tardive la nou-născuţii prematuri. Sindromul detresei respiratorii. În: Prematuritate: aspecte obstetricale şi neonatale. Sub redacţia Stratulat P. Chişinău: Tipografia „Foxtrot”, 2013, p. 242-268. ISBN 978-9975-120-30-25.
• Stratulat P., Crivceanscaia L., Marian M. ș.a. Dinamica hemoragiilor intraventriculare la copiii cu greutate foarte mică la naştere în unităţile de terapie intensivă. Impactul regionalizării asupra morbidităţii şi deceselor neonatale. În: Prematuritate: aspecte obstetricale şi neonatale. Sub redacţia Stratulat P. Chişinău: Tipografia „Foxtrot”, 2013, p. 269-292.  ISBN 978-9975-120-30-25.
• L. Crivceanscaia, L. Oclanschi,  Brunchi L. ș.a. Sindromul scurgerii de aer cauzat de suportul respirator la copii prematuri cu termenul de gestație ≤ 34 săptămîni. În: Consecințele stresului oxidativ în perioada fetală și neontală. Sub redacția Prof. Dr. Maria Stamatin. Iași: Editura „Tehnopress”,  2015,  p. 52-60. ISNB 978-606-687-203-4.
• Crivceanscaia L. Utilizarea resuscitatorului T-piece vs balon și mască în suportul respirator la nou-născuții prematuri cu termenul de gestație ≤34 săptămîni. În: Consecințele stresului oxidativ în perioada fetală și neontală. Sub redacția Prof. Dr. Maria Stamatin. Iași: Editura „Tehnopress”, 2015,  p. 61-72. ISNB 978-606-687-203-4.

Articole în reviste ştiinţifice internaționale cotate SCOPUS

• Crivceanscaia L. Maternal cormobidities as risk factors for premature babies. În: Suplimentul revistei Archives of the Balkan Medical Union. Chișinău, 2017, nr.1, supl.1, p. 106-110. Vol. 52. ISNN 0041-6940.
• Crivceanscaia L. Utilizarea surfactantului în managementul SDR la nou-născutul prematur în dependență de nivelul maternității. În: Suplimentul revistei Archives of the Balkan Medical Union. Chișinău, 2017, nr.1, supl.1 p. 100-102. Vol. 52. ISNN 0041-6940.

Articole în culegeri de lucrări ale conferințelor internaționale:

• Crivceanscaia L., Stamatin M., Stratulat M. The survival of premature infants depending on the level of medical assistance. În: Revista Română de Pediatrie. România, 2016, nr.4, p. 357-363. RJP Vol. LXV.
•  Crivceanscaia L., Andreea A., Moscalu M., Stamatin M. Short-term predictive factors for the outcome af preterm infants depending on the method of respiratory support. În: Medical –Surgical journal. România, 2017, nr.4, p. 681-688. Vol. 121. 

Articole în reviste ştiinţifice din Registrul Național  al revistelor de profil, categoria B

• Crivceanscaia L., Rotaru D., Cozma D., Ieșanu V. Experiența de utilizare a diferitor moduri de ventilare a copiilor cu GFMN și GEMN. În: Buletin de Perinatologie. Chişinău, 2008, nr.2, p. 65-68. ISSN 1810-5289.
• Stratulat P., Crivceanscaia L., Rotaru D., Marian M. Eficacitatea terapiei antenatale cu corticosteroizi asupra morbidității și mortalității copiilor prematuri în secția de reanimare și terapie intensivă a IMSP ICȘDOSMC. În: Buletin de Perinatologie. Chişinău, 2009, nr.3(43), p. 77-81. ISSN 1810-5289.
• Stratulat P., Crivceanscaia L., Rotaru D., Marian M. Dinamica mortalității neonatale precoce pe parcursul anilor 2000-2010. În: Buletin de Perinatologie. Chişinău, 2010,nr.3(47), p. 13-19. ISSN 1810-5289.
• Stratulat P., Crivceanscaia L., Rotaru D., Marian M. Metodele de stabilizare respiratorie a copiilor prematuri: NCPAP precoce vs surfactant vs ventilaţie mecanică. În: Buletin de Perinatologie. Chişinău, 2012, nr.2(54), p. 72-78.ISSN 1810-5289.
• Stratulat P., Crivceanscaia L., Rotaru D. Recomandări naţionale referitor la resuscitarea şi îngrijirea după resuscitare a copiilor extrem de prematuri (v.g. 22-26 s.g.). În: Buletin de Perinatologie. Chişinău, 2012, nr.2(54), p. 112-115. ISSN 1810-5289.
• Stratulat P., Crivceanscaia L., Marian M. Impactul tehnologiilor bazate pe dovezi ştiinţifice în supravieţuirea copiilor cu greutate mică şi extrem de mică la naştere. În: Buletin de Perinatologie. Chişinău, 2013, nr.2(58)-3(59), p. 80-94.ISSN  1810-5289.
• Stratulat P., Crivceanscaia L., Sîsoev V., Moldovan L. Managementul în terapia cu surfactant: Survanta vs Curosurf.  În: Buletin de Perinatologie. Chişinău, 2013, nr.2 (58)-3(59), p. 62-71.  ISSN  1810-5289.
• Stratulat P., Crivceanscaia L., Gaţcan Ş. ș.a. Rezultatele perinatale ale copiilor născuți din sarcini prin fertilizare ”IN VITRO”. În: Buletin de Perinatologie. Chişinău, 2014, nr.2(62), p. 78-86.  ISSN 1810-5289.
• Crivceanscaia L., Brunchi L., Efros M., Rusu L.,  Sîrghe I., Nagîț A. Pneumonia asociată de ventilator în secția ATI nou-născuți. În: Buletin de Perinatologie. Chişinău, 2016, nr.4(72), p. 12- 15.  ISSN 1810-5289. 

Articole în reviste ştiinţifice din Registrul Național al revistelor de profil, categoria C

• Crivceanscaia L. Administrarea surfactantului la nou-născuții prematuri. În: Revista de științe ale sănătății. Moldovan Journal of Health Sciences. Chișinău, 2017,nr.2(12), p. 92-103,ISNN 2345-1467.  

Rezumatul tezei

Problema științifică soluționată în teză. Problematica abordată constă în elaborarea unui model de conduită a suportului respirator non-invaziv la nou-născuții prematuri (≤ 34 săptămâni de gestație), ceea ce a contribuit la optimizarea conduitei acestor copii prin micșorarea ratei de morbiditate, a complicațiilor imediate și la distanță cu majorarea ratei de supraviețuire a nou-născuților prematuri (≤ 34 săptămâni de gestație).

Sumarul compartimentelor tezei. Lucrarea este expusă  pe 237 pagini de text de bază și se compartimentează în: introducere, 6 capitole, concluzii generale, recomandări practice, indicele bibliografic citează 238 de surse literare. Teza este ilustrată cu 193 tabele, 147 de figuri și 6 anexe.

Principalele rezultate obţinute 

S-a efectuat studiul comparativ al copiilor transportați in utero versus cei transportați postnatal în perioada 2004-2012 care a arătat că 70% dintre copiii internați la nivelul III de îngrijire au fost transportați in utero. În această perioadă, s-a notat o creștere a ponderii copiilor cu greutate la naștere mai mică de 999 g, de la 1%  în anul 2004 până la 18,3% în 2012; de asemenea s-a dublat ponderea copiilor cu masa la  naștere 1000-1499 g de la 5,2% la 11,5%; totodată se poate de menționat că a crescut raportul nou-născuților ≤ 999 g față de cei cu masa cuprinsă între 1000 și 1499g.

Analiza patologiilor la copiii prematuri în funcție de modul de transportare la unitatea medicală de nivelul superior a determinat că: hipoglicemia, hipotermia, sindromul de detresă respiratorie, pneumotoraxul și hemoragia intraventriculară, au fost mai frecvente la copiii transportați postnatal, în timp ce infecția intrauterină, hemoragia pulmonară, enterocolita ulceronecrotică, displazia bronho-pulmonară, retinopatia prematurului au fost mai frecvente la copiii transportați la nivelul III in utero.

S-a evaluat corelația dintre gradul de detresă respiratorie cu nivelul maternității care a relevat că cazurile severe au fost semnificativ mai frecvente în unitățile de terapie intensivă de nivelul III cu terapie non-invazivă, în comparație cu nivelul III fără terapia non-invazivă (8,82% versus 4,2%), detresa repiratorie grav-medie – 61,7% versus 41,2%. S-a analizat evoluția în dinamică a sindromului de detresă respiratorie prin deficit de surfactant la nou-născuții prematuri ≤ 34 săptămâni de gestație, a determinat o scădere a numărului copiilor cu sindrom de detresă respiratorie: astfel, în lotul 3 – cu terapie non-invazivă, cazurile de sindrom de detresă respiratorie prin deficit de surfactant s-au redus la 0 după 3 zile de viață, iar în loturile 1 și 2, fără terapie non-invazivă ameliorarea s-a produs la a 7-a zi și respectiv mai mult de 7 zile, ceea ce demonstrează degradarea stării nou-născutului în timpul transportării.

S-a demonstrat, cu ajutorul rezultatul regresiei multiple, că vârsta de gestaţie (95% CI), greutatea la naştere (95% CI) şi scorul Apgar la 5 min (95% CI) au fost factori de decizie importanţi în alegerea metodei de resuscitare.

S-au analizat complicațiile pulmonare în sindromul de detresă respiratorie a nou-născuților prematuri care a relevat în lotul 3 (nivelul III – LISA) cea mai mică pondere a pneumoniei postaspiratorii (2.94%), a atelectaziei (2.94% versus 4.83% în lotul 1), în acest lot nu au fost notate pleurezii (0 versus 2.1% în lotul 1 și 1.77% în lotul 2) și displazii bronhopulmonare (0 versus 3.78% în lotul 1 și 1.67 în lotul 2).

A fost studiat prezența complicațiilor extrapulmonare la nou-născuții prematuri ≤ 34 săptămâni de gestație și s-a identificat că în lotul în care s-a administrat terapia LISA, icterul de prematuritate (p=0,01) și intoleranța alimentară (p=0,00004) au incedență mai mare in timp ce nu s-au notat cazuri de retinopatie a prematurului (p=0,02) și hemoragie periventriculară (p=0,01).

A fost comparat suportului respirator invaziv și non-invaziv la nou-născuții prematuri în sala de naștere și s-a demonstrat că metodele non-invazive au o corelaţie semnificativă între metoda de susţinere respiratorie şi nivelul maternităţii de proveniență a nou-născuţilor prematuri  (p<0.01). Administrarea non-invazivă a surfactantului a redus necesitaea utilizării metodelor invazive așa ca intubarea și ventilația mecanică precum și durata de aflare la suport respirator.

S-a apreciat durata medie a oxigenoterapiei, care a fost semnificativ mai mică în grupul copiilor ce au primit surfactant prin metoda non-invazivă (p=0,02), susţinerea respiratorie cu presiune pozitivă continuă în căile respiratorii a prezentat diferenţe semnificative în dinamică între loturile de studiu, totodată în cazul lotului 3 aceasta a fost necesară doar în prima zi de viaţă. Superioritatea valorilor frecvenței cazurilor din lotul 2 ce au necesitat presiune pozitivă continuă în căile respiratorii s-a menţinut pe tot parcursul perioadei postnatale analizate.  Diferenţele apărute între loturile 1 şi 2 de studiu privind modul de susţinere respiratorie prin ventilație pulmonară artificială au fost constatate după 7 zile postnatal. După această perioadă frecvenţa cazurilor ce au necesitat ventilație artificial pulmonară a crescut semnificativ în lotul 2, comparativ cu lotul 1 (p=0.0002).

Au fost analizate modificările gazelor sangvine în funcție de metoda de suport respirator folosită în sala de naștere și în timpul transportării în secția de reanimare și s-a arătat că copiii din lotul 3 cu suport respirator non-invaziv – T-piece, au avut media pH-ului cea mai mare (7.34±0.05)(p<<0.01),  valori ale PO2 mai mari (29.68±13.63), în comparație cu lotul 1 (22.98±13.83), (p=0.016), valori medii mai mari ale saturației oxigenului (în timpul transportării – 63.3%±18.2, la internare în secție – până la 74.7%±12.7), în comparație cu cele înregistrate în lotul 1 (60.1%±18.0, cu creștere până la 69.5%±14.8) şi lotul 2 (40.6%±15.7, cu creștere până la 67.2%±14.1) (p<0.01).

A fost evaluate rata de supraviețuire a nou-născuților cu termenul de gestație mai mic de 34 săptămâni cu sindrom de detresă respirtorie la 78 zile de viață și s-a notat o supraviețuire semnificativ mai mare în cazul prematurilor proveniți din maternitățile de nivel III care au urmat terapia LISA (93,3%), în comparație cu maternitățile de nivel III fără terapia LISA = 78,2% și de nivel I și II, lotul 2, 78,9% (p=0,01, CI95% ).

Prin intermediul regresiei logistice multiple s-a demonstrat că detresa respiratorie este factorul cel mai important de risc pentru deces (CI95%), urmat de greutatea la naștere (CI95%), vârsta de gestație (CI95%), metoda de resuscitare (CI95%) și nivelul maternității (CI95%).

În cercetarea actuală, problema științifică soluționată a permis elaborarea unui model de conduită a suportului respirator non-invaziv la nou-născuții prematuri ≤ 34 săptămâni de gestație, ceea ce a contribuit la optimizarea conduitei acestor copii prin micșorarea ratei de morbiditate, reducerea complicațiilor la distanță și majorarea ratei de supraviețuire a nou-născuților prematuri ≤ 34 săptămâni de gestație.