Cercetari Header image

Penina Olga - susţinerea tezei de doctor habilitat în științe medicale

Data
Consultant științific
Raevschi Elena, doctor habilitat în științe medicale, conferențiar universitar; Meslé France, Ph.D. în medicină, Institutul Național de Studii Demografice, Paris, Franța

 

Se anunţă susţinerea tezei de doctor habilitat în științe medicale

 

Data: 11 octombrie 2023

Ora: 14:00

Locația: USMF „Nicolae Testemiţanu”, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 165, sala 205.

 

Tema: „Disparitățile socio-demografice și regionale ale mortalității în Republica Moldova”.

Specialitatea: 331.03 Medicină socială și management

 

Pretendent: Penina Olga, doctor în științe medicale, conferențiar universitar.

 

Consultant ştiinţific:

Raevschi Elena, doctor habilitat în științe medicale, conferențiar universitar

 

Consultant ştiinţific prin cotutelă: 

Meslé France, Ph.D. în medicină, Institutul Național de Studii Demografice, Paris, Franța.

 

Comisia de susținere publică:

 

Președinte:

Spinei Larisa, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar, Catedra de medicină socială și management „Nicolae Testemițanu”, USMF „Nicolae Testemițanu”, specialitatea 331.03 Medicină socială și management.

 

Secretar:

Zarbailov Natalia, doctor habilitat în științe medicale, conferențiar universitar, Catedra de medicină de familie, USMF „Nicolae Testemițanu”, specialitatea 331.03 Medicină socială și management.

 

Membri:

Raevschi Elena, doctor habilitat în științe medicale, conferențiar universitar, Catedra de medicină socială și management „Nicolae Testemițanu”, USMF „Nicolae Testemițanu”, specialitatea 331.03 Medicină socială și management.

 

Referenți:

Paraschiv Angela, doctor habilitat în științe medicale, conferențiar universitar Disciplina de epidemiologie, Departamentul Medicină Preventivă, USMF „Nicolae Testemițanu”, specialitatea 331.01 Epidemiologie;

Ciocanu Mihail, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar, IMSP Institutul de Medicină Urgentă, specialitatea 331.03 Medicină socială și management;

Gagauz Olga, doctor habilitat în sociologie, conferențiar cercetător, Institutul Național de Cercetări Economice al Academiei de Studii Economice din Moldova, specialitatea 521.05 Demografie și sociologie economică;

Jasilionis Domantas, PhD în sociologie, profesor, Universitatea Vytautas Magnus (Lituania), Institutul de Cercetări Demografice Max Planck (Germania).

 

Principalele publicaţii ştiinţifice la tema tezei ale autorului.

Monografii

1.1. monografii monoautor

  1.1.1. Penina, O. Regional mortality disparities in the Republic of Moldova. Chisinau: CEP Medicina, 2022. 116 p. ISBN 978-9975-82-234-3. https://library.usmf.md/ro/library/medicina-sociala-si-management/penina-o-regional-mortality-disparities-republic-moldova

1.2. monografii colective

       1.2.1. Penina, O., Meslé, F., Vallin, J. Mortality trends by causes of death in the Republic of Moldova. Chisinau: CEP Medicina, 2022. 277 p. ISBN 978-9975-82-233-6. https://library.usmf.md/ro/library/medicina-sociala-si-management/penina-o-mesle-f-vallin-j-mortality-trends-causes-dea

2. Articole în reviste științifice

  2.1. în reviste din bazele de date Web of Science şi SCOPUS

       2.1.1.  Penina, O. Rural-urban disparities of mortality and causes of death in the Republic of Moldova. In: Archives of the Balkan Medical Union. 2022, nr. 57(3), pp. 222–230. ISSN 1584-9244. BDI: SCOPUS, DOAJ, EMBASE. https://doi.org/10.31688/ABMU.2022.57.3.01

        2.1.2. Penina, O. Geographical variation in mortality rate from liver disease in the Republic of Moldova. In: Archives of the Balkan Medical Union. 2022, nr. 57(2), pp. 144-151. ISSN 1584-9244. BDI: SCOPUS, DOAJ, EMBASE. https://doi.org/10.31688/ABMU.2022.57.2.03

        2.1.3. Caporali, A. et al. The demography of COVID-19 deaths database, a gateway to well-documented international data. In: Scientific Data. 2022, nr. 93, pp. 1-9. ISSN 2052-4463. BDI: SCOPUS, PUBMED / MEDLINE.https://doi.org/10.1038/s41597-022-01191-y

      2.1.4. Penina, O. Alcohol-related Causes of Death and Drinking Patterns in Moldova as Compared to Russia and Ukraine. In: European Journal of Population. Springer. 2017, nr. 33(5), pp. 679-700. ISSN 0168-6577. BDI: SCOPUS, PUBMED/MEDLINE, Clarivate’s Web of Science. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6241027/

         2.1.5.  Penina, O. Cardiovascular mortality in Central and Eastern Europe: differences and similarities. In: Romanian Medical Journal. 2022, nr. 69(2), pp. 50-56. ISSN 1220-5478. BDI: SCOPUS, DOAJ. https://rmj.com.ro/articles/2022.2/RMJ_2022_2_Art-02.pdf

2.2. în reviste din Registrul Naţional al revistelor de profil, cu indicarea categoriei

  • categoria „B+” și „B”

          2.2.1. Penina, O. Regional changes in life expectancy and causes of death in Moldova after independence. In: Economy and Sociology. 2022, nr. 1, pp. 72-86. ISSN 1857-4130. https://doi.org/10.36004/nier.es.2022.1-07

          2.2.2. Penina, O., Obreja, G., Raevschi, E. Causes of excess mortality in the Republic of Moldova as compared to the European model. In: The Moldovan Medical Journal. 2022, nr. 65(1), pp. 5–9. ISSN 2537-6373. https://moldmedjournal.md/wp-content/uploads/2022/08/moldovan-med-j-2022-65-1-penina-et-al-full-text.pdf

           2.2.3. Penina, O.. Temporal trends and patterns in COVID-19 mortality in the Republic of Moldova. In: Economy and Sociology. 2021, nr. 2, pp. 85-93. ISSN 1857-4130. https://doi.org/10.36004/nier.es.2021.2-07.

            2.2.4. Penina, O.. Spatial disparities in mortality by causes of death in the Republic of Moldova. In: The Moldovan Medical Journal. 2021, nr. 4(64), pp. 55-61. ISSN 2537-6373. https://doi.org/10.52418/moldovan-med-j.64-4.21.10

            2.2.5. PENINA, O. Geographical differentiation of mortality in the Republic of Moldova. In: One Health & Risk Management. 2022; nr. 3(4), pp. 15–25. ISSN 2587-3458. https://doi.org/10.38045/ohrm.2022.4.02

             2.2.6. PENINA, O.. Long-term trends in cancer mortality in the Republic of Moldova. In: One Health & Risk Management. 2021, nr. 2(4), pp. 76-85. ISSN 2587-3458. https://doi.org/10.38045/ohrm.2021.4.07

PENINA, O. Aspectele demografice ale sănătății populației în Republica Moldova: tendințe și perspective. În: Moldovan Journal of Health Sciences. 2020, nr. 3(25), pp. 81-88. ISSN 2345-1467. https://stiinta.usmf.md/ro/editia-speciala-revistei-de-stiinte-ale-sanatatii-din-moldova-dedicata-aniversarii-75-ani

 

Linkuri pentru accesarea tezei și rezumatul tezei în format electronic:

Link la teză    https://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/25212

Link la rezumat (ro)     https://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/25213

Link la rezumat (engl)   https://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/25214  

 

Rezumatul tezei (adnotarea)

Structura tezei: introducere, șase capitole, concluzii generale și recomandări practice, bibliografie (212 surse), 18 anexe, 247 pagini de text de bază, 119 figuri și 35 tabele. Rezultatele obținute sunt publicate în 41 de lucrări științifice.

Cuvinte-cheie: mortalitate, cauze de deces, diferențiere regională, disparități sociale, stare civilă, nivel de educație, exces de mortalitate, tranziție epidemiologică.

Scopul lucrării: examinarea tendințelor de lungă durată și a diferențelor sociale și regionale ale mortalității în Republica Moldova în contextul evaluării calității datelor și elaborarea recomandărilor privind îmbunătățirea monitorizării mortalității și reducerea disparităților în materie de mortalitate.

Obiectivele cercetării: 1) Evaluarea calității datelor privind populația și mortalitatea la nivel național, subnațional și raional și propunerea metodelor de corecție pentru datele problematice; 2) Reconstituirea continuității seriilor de mortalitate conform CIM-10 în Republica Moldova pentru perioada 1965-2020; 3) Analiza schimbărilor în tendințele și modelele pe termen lung ale mortalității după vârstă și cauze de deces în Republica Moldova și determinarea trăsăturilor comune și a particularităților acestora în comparație cu România și Ucraina; 4) Evaluarea mortalității excesive după vârstă și principalele cauze de deces în Republica Moldova în comparație cu modelul european; 5) Examinarea schimbărilor în mortalitatea generală și specifică pe cauze de deces în funcție de mediul de reședință; 6) Examinarea disparităților în mortalitatea generală și specifică pe cauze de deces în funcție de starea civilă și nivelul de educație; 7) Analiza profilului geografic al speranței de viață și al mortalității după vârstă și cauze de deces; 8) Detectarea clusterelor de raioane cu niveluri similare de mortalitate pe cauze de deces prin analiza autocorelației spațiale; 9) Elaborarea de recomandări practice pentru îmbunătățirea monitorizării mortalității și reducerea disparităților în materie de mortalitate în Republica Moldova.

Noutatea și originalitatea științifică: 1) Sistematizarea principalelor probleme de calitate a datelor privind populația și mortalitatea și armonizarea datelor la nivel național, subnațional și raional; 2) Reconstituirea continuității seriilor de mortalitate conform unei clasificări fixe a cauzelor de deces în Republica Moldova pentru perioada 1965-2020; 3) Elaborarea tabelelor de mortalitate în funcție de caracteristicile socio-demografice la nivel național, subnațional și raional; 4) Identificarea subgrupurilor de populație fruntașe și rămase în urmă în ceea ce privește speranța de viață și mortalitatea în funcție de mediul de reședință, starea civilă, nivelul de educație și localizarea geografică; 5) Determinarea componentelor după vârstă și cauză de deces ale diferențierii interregionale a speranței de viață și evaluarea modificărilor acestora pe parcursul perioadei de independență; 6) Detectarea clusterelor spațiale cu mortalitate similară scăzută sau ridicată după cauza de deces în baza autocorelației spațiale.

Problema științifică soluționată în teză: Studiul propune o nouă abordare în analiza evoluției tendințelor pe termen lung și a disparităților sociale și regionale în mortalitatea după cauza de deces în Republica Moldova, având în vedere evaluarea calității datelor primare. Seriile cronologice ale deceselor, reconstituite conform CIM-10 pentru perioada 1965-2020, corespund cerințelor internaționale de comparabilitate, completitudine și regularitate a datelor. Analiza comparativă a seriilor reconstituite asigură compatibilitatea datelor între țări de-a lungul timpului.

Semnificația teoretică: Teza reprezintă un studiu comprehensiv al tendințelor pe termen lung și al disparităților sociale și regionale în ceea ce privește speranța de viață și mortalitatea după cauza de deces în Republica Moldova, cu accent pe aspectele legate de calitatea datelor. Modificările mortalității specifice pe cauze de deces la nivel național, subnațional și raional sunt examinate prin prisma teoriei tranziției epidemiologice și a interpretărilor ulterioare, cum ar fi teoria tranziției în domeniul sănătății, care vizează explicarea diferențelor în tendințele și modelele mortalității în timp și între populații.

Valoarea aplicativă: Rezultatele studiului pot constitui baza pentru consolidarea politicilor de sănătate publică în vederea creșterii speranței de viață a populației și reducerii disparităților în mortalitate. Rezultatele analizei spațiale a diferențierii interregionale a mortalității pot fi aplicate în cadrul politicilor de dezvoltare regională. Rezultatele studiului pot fi utilizate în cercetarea și predarea în domeniile demografiei și sănătății publice.

Implementarea rezultatelor științifice: Baza de date a seriilor de mortalitate reconstituite pentru Republica Moldova a fost integrată în baza de date internațională, The Human Cause-of-Death Database, coordonată de Institutul Național pentru Studii Demografice din Franța și Institutul Max Planck pentru Cercetări Demografice din Germania.