Cercetari Header image

Russu Irina - susţinerea tezei de doctor în științe medicale

Data
Conducător științific
Holban Tiberiu, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

 

În corespundere cu prevederile legale ale stării de urgenţă sanitară, ședința se va efectua cu participarea membrilor în regim mixt.

Pentru participarea la ședință în regim ONLINE se accesează linkul: meet.google.com/sks-zggt-ott

 

Pretendent: Russu Irina

 

Conducător ştiinţific: Holban Tiberiu, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

 

Consiliul ştiinţific specializat: D 321.09-21-16

 

Președinte:

Pântea Victor, doctor habilitat in științe medicale, profesor universitar

 

Secretar științific:

Bîstrițchi Ina, doctor in științe medicale

 

Membrii:

Plăcintă Gheorghe, doctor habilitat in științe medicale, conferențiar universitar

Iarovoi Liviu, doctor in științe medicale, conferențiar universitar

Sajin Octavian, doctor in științe medicale

 

Referenți oficiali:

Tcaciuc Eugen, doctor habilitat in științe medicale, conferențiar universitar

Spînu Constantin, doctor habilitat in științe medicale, profesor universitar

 

Tema tezei : “Tratamentul antiviral Interferon-free la pacienții cu hepatită virală C cronică”

Specialitatea: 321.09  Boli infecțioase, tropicale și parazitologie medicală

 

Data: 30.06.2021

Ora: 12:00

Local: Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, sala de conferințe 205, (MD-2004, Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 165).

 

 Principalele publicaţii ştiinţifice la tema tezei ale autorului:

 

1. AVRICENCO, M., RUSSU, I., BABA, L. Eficacitatea terapeutică a preparatelor antivirale cu acțiune directa la pacienții cu ciroză hepatică prin virus hepatic C. În: Sănătate Publică, Economie și Management în Medicină.  2017, nr. 7(74), pp. 92-95. ISSN 1729-8687.

2. RUSSU, I., AVRICENCO, M., HOLBAN, T. Eficacitatea tratamentului antiviral cu Sofosbuvir și Ledipasvir în hepatita virală cronică C. În: Sănătate Publică, Economie și Management în Medicină. 2018, nr. 1-2(75-76), pp. 79-82. ISSN 1729-8687.

3. RUSSU, I., HOLBAN, T. Eficacitatea preparatelor antivirale cu acțiune directă în tratamentul pacienților cu hepatită virală C cronică. În: Moldovan Journal of Health Sciences. 2018, nr. 17(4), pp. 51-59. ISSN: 2345-1467.

4. RUSSU, I. Antiviral therapy in chronic hepatitis C virus infection. În: Moldovan Medical Journal. 2019, nr. 62 (3), pp. 18-23. ISSN: 2537-6381.

5. AVRICENCO, M., RUSSU, I., HOLBAN, T. Evoluția fibrozei hepatice după tratamentul cu preparate antivirale cu acțiune directă în ciroza hepatică: experiența unui centru. În: Arta Medica. 2020, nr. 3(76), pp. 8-13. ISSN: 1810-1852.

6. RUSSU, I., HODOROGEA, L., HOLBAN, T. The efficacy of direct-acting antiviral therapy in patients with chronic hepatitis C. In: One Health & Risk Management. 2020, nr. 1, pp. 4-11. ISSN: 2587-3458.

7. AVRICENCO, M., RUSSU, I., BABA, L., HOLBAN, T. Tratamentul cu Daclatasvir și   Sofosbuvir cu/fără Ribavirin, pentru 12 săptămâni în ciroza hepatică cu VHC. În: “Certitudini și controverse în patologia infecțioasă”, Conferința națională de patologie infecțioasă, ediția a IV-a. Iași, România,  2018, pp.14-19.

8. RUSSU, I. Terapia hepatitei virale C cronice cu preparate antivirale cu acțiune directă. În: Conferința națională de patologie infecțioasă Provocarea teoriei în practica medicală curentă, ediția a V-a. Iași, România, 2019, pp. 332-339. ISBN: 978-606-544-607-6.

9. AVRICENCO, M., RUSSU, I., HOLBAN, T. Eficacitatea Sofosbuvir și Ledipasvir / Daclatasvir în asociere cu Ribavirină la pacienți cu ciroză hepatică cu VHC. În: Conferința națională de patologie infecțioasă „Provocarea teoriei în practica medicală curentă”, ediția a V-a. Iași, România. 2019, pp. 35-42. ISBN: 978-606-544-607-6.

10. RUSSU, I. et al. Eficacitatea tratamentului cu preparate antivirale cu acțiune directă în hepatita virală C cronică. În: Culegere de articole științifice consacrată aniversării a 90-a de la nașterea ilustrului medic și savant Nicolae Testemițanu. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Rep. Moldova. 2017, pp. 279-282. ISBN 978-9975-82-063-9.

11. RUSSU, I., BÎSTRIȚCHI, I., HOLBAN, T. Infecția cu virusul hepatitei C: etiologie, patogenie, epidemiologie, tablou clinic, diagnostic și tratament (Compendiu pentru studenți și rezidenți). Chișinău, Centrul Editorial-poligrafic Medicina, 2019, 57 p. ISBN 978-9975-82-130-8

 

Rezumatul tezei

Problematica abordată: Hepatita virală C este o maladie cu un impact semnificativ la nivel mondial. Aproximativ 400.000 persoane decedează anual în urma complicațiilor VHC, inclusiv ciroze, carcinom hepatocelular, insuficiență hepatică. Lipsa unui vaccin eficient, care ar reduce morbiditatea prin HVC și consecințele ei impune necesitatea organizării măsurilor de diagnosticare precoce și administrarea unui tratament de eradicare a infecției.

Conţinutul de bază al tezei: A fost realizat un studiu de cohortă (caz-martor), bazat pe principiul evaluare-expunere, cu evaluarea eficacității tratamentului și a factorilor de risc la pacienții cu HVC cronică în funcție de schema de tratament administrat. Studiul dat a evaluat eficacitatea schemelor noi de tratament cu preparate antivirale cu acțiune directă față de tratamentul cu PEG - Interferon și Ribavirină, la pacienții cu HVC cronică, au fost evaluate reacțiile adverse la diferite grupe de preparate și elaborate criteriile de selectare a pacienților pentru tratament antiviral.

Principalele rezultate obţinute: Tratamentul antiviral cu preparate antivirale cu acțiune directă la pacienții cu HVC cronică a demonstrat o eficacitate mult mai înaltă, înregistrând răspuns virusologic susținut în 90,3% cazuri, la cei care au administrat Sofosbuvir + Ledipasvir și în 86,4% - Sofosbuvir + Daclatasvir, în comparație cu 53,7% - la cei tratați cu PEG-INF + RBV. În cazul tratamentului cu PAAD riscul dezvoltării complicațiilor hematologice este mult mai redus, comparativ cu PEG-INF+RBV. Tratamentul antiviral cu PAAD a fost suportat mult mai bine, înregistrând reacții adverse minore la 13,6% pacienți și nu a necesitat corectarea dozelor pe durata terapiei. Tratamentul cu PEG-INF și Ribavirină a înregistrat reacții adverse multiple la 80% pacienți.