Cercetari Header image

Bivol Elena- susţinerea tezei de doctor în științe medicale

Data
Conducător științific
Grib Livi, doctor habilitat în științe medicale, conferențiar universitar

 

Pretendent: Bivol Elena

 

Conducător știinţific:

Grib Livi, doctor habilitat în științe medicale, conferențiar universitar.

 

Referenți oficiali:

Ciuntu Angela– doctor habilitat în științe medicale, conferențiar universitar,  Departamentul Pediatrie

Cobeț Valeriu – doctor în științe medicale, conferențiar universitar,  şef catedră, Catedra de Fiziopatologie și Fiziopatologie Clinică

 

Consiliul ştiinţific specializat: D 321.01-134

 

Tema tezei: „Particularități de evoluție și diagnostic ale sindromului cardiorenal la pacienții cu insuficiență cardiacă cronică”

Specialitatea: 321.01 Boli interne (Nefrologie)

 

Data: 27 ianuarie 2020

Ora: 14:00

Local: Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova, Sala de conferințe, 205 (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt 165, or. Chişinău).


Consiliul științific specializat:

 

Președinte:

Curocichin Ghenadie, doctor habilitat în științe medicale, conferențiar universitar, șef catedră, Catedra de medicină de familie.

 

Secretar:

Popa Sergiu –doctor în științe medicale, conferențiar universitar, Disciplina de reumatologie si nefrologie, Departamentul Medicină Internă

 

Membrii:

Revenco Valeriu – doctor habilitat în ştiinţe medicale, profesor universitar, șef disciplină, Disciplina de cardiologie, Departamentul Medicină Internă

Vataman Eleonora – doctor habilitat în ştiinţe medicale, profesor universitar, șef secție  Insuficiență cardiacă cronică, IMSP Institutul de Cardiologie.

David Lilia, doctor habilitat în științe medicale, conferențiar cercetător, șef Laborator tulburări de ritm și urgențe cardiace, IMSP Institutul de Cardiologie.

Pascal Rodica – doctor în științe medicale, conferențiar universitar,  șef secție Nefrologie, IMSP Spitalul Clinic Republican “Timofei Moșneaga”.

Sasu Boris – doctor în științe medicale, conferențiar universitar, Disciplina de reumatologie si nefrologie, Departamentul Medicină Internă

 

Principalele publicaţii ştiinţifice la tema tezei ale autorului:

  • BIVOL, E., GRIB, L. Psychosocial stress and quality of life in patients with type 2 cardiorenal syndrome. In: Archives of the Balkan Medical Union. 2019, 54(1), 147-154. ISSN 2558-815X. doi.org/10.31688/ABMU.2019.54.1.20.
  • BIVOL, E., GRIB, L., CAZAC, N., CERNEI, I. Prevalence of renal changes in patients with heart failure with mid-range and reduced ejection fraction. In: Romanian Journal of Cardiology. 2018, 28(4), p. 430-435. (B+) ISSN 1583-2996.
  • BIVOL, E., GRIB, L. Evaluarea factorilor de risc cardiorenal la pacienţi cu insuficienţă cardiacă cu fracţie de ejecţie ≤49%. În: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. 2018, 3(77), p. 46-51. ISSN 1729-8687.
  • BIVOL, E. Prevalența sindromului cardiorenal 2/4 la pacienții cu insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție redusă sau moderat redusă. În: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. 2017, 2(72) p. 67-69. ISSN 1729-8687.
  • BIVOL, E., GRIB, L., SASU, B. Modificările renale la pacienţi cu insuficienţă cardiacă În: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. 2016, 2(66), p. 67-69. ISSN 1729-8687.
  • BIVOL, E. Rolul biomarkerilor în diagnosticul sindromului cardiorenal tip 2. În: Sănătate publică, economie şi management în medicină. 2016, 2(66), p. 82-86. ISSN 1729-8687.
  • BIVOL, E., GRIB, L., SASU, B. Update on type 2 cardiorenal syndrome. În: Curierul Medical. 2015, 6(58), p. 53-58. ISSN 1875-0666.
    • articole în reviste de categoria C
  • BIVOL, E., GRIB, L., JUCOVSCHI, C. Method for cardiorenal syndrome risk prognosis in intermediate and reduced ejection fraction heart failure patients. In: The 23rd International Exhibition of Inventics  “INVENTICA 2019”, 26 – 28 iunie 2019. Inventica. Iași, România: 2019, p.246. ISSN: 1844-7880.
  • BIVOL, E., GRIB, L., JUCOVSCHI, C. Method for stroke and myocardial infarction prognosis in type 2 cardiorenal syndrome and intermediate and reduced ejection fraction heart failure patients. In: The 23rd International Exhibition of Inventics  “INVENTICA 2019”, 26 – 28 iunie 2019. Inventica. Iași, România: 2019, p.245. ISSN: 1844-7880.
  • BIVOL, E., GRIB, L., JUCOVSCHI, C. Method for death risk prognosis in cardiorenal syndrome and intermediate or reduced ejection fraction heart failure patients. In: The 23rd International Exhibition of Inventics  “INVENTICA 2019”, 26 – 28 iunie 2019. Inventica. Iași, România: 2019, p.247. ISSN: 1844-7880.

Rezumatul tezei:

Problematica abordată. Elucidarea aspectelor clinico-paraclinice, evaluarea eficacităţii metodelor de diagnostic ale SCR, fapt ce a contribuit la diagnosticarea sa precoce în scopul optimizării conduitei și îmbunătăţirii calităţii vieții persoanelor cu insuficiență cardiacă și SCR.

Conţinutul de bază al tezei. Termenul de Sindrom Cardiorenal a fost propus pentru identificarea tulburărilor cardiace şi renale, „o afecțiune patofiziologică complexa în care disfuncția acută sau cronică într-un organ poate induce disfuncție acută sau cronică în celălalt organ”. Diagnosticul, prevenirea și tratamentul acestui sindrom este de obicei fragmentat, centrat pe un singur organ și nu pe o abordare multidisciplinară. În rezultat, poate fi afectată sincronizarea și calitatea tratamentului. Studiul a fost realizat pentru a aprecia evoluția și posibilitățile de diagnostic ale sindromului cardiorenal în insuficienta cardiaca și, astfel, de a contribui mai mult la realizarea încetinirii progresiei complicaţiilor cardiorenale, cu impact negativ asupra duratei de viaţă a pacientului, și calităţii acesteia.

Principalele rezultate obţinute. Studiul efectuat a elucidat particularităţile manifestărilor clinice ale SCR. Au fost identificaţi factorii care favorizează apariţia SCR, factorii predispozanţi pentru apariția accidentelor vasculare acute și factorii predispozanţi ai riscului de deces. În baza rezultatelor au fost elaborate trei modele de risc: de apariţie a SCR, de apariție a accidentelor vasculare acute și de deces, bazate pe o formulă de calcul matematică, care pot fi utilizate în activitatea medicilor practicieni la diferite etape de asistenţă medicală în calitate de screening. A fost apreciată cea mai sensibilă metodă pentru monitorizarea ratei filtrării glomerulare prin ecuația Epi în baza Cistatinei C, care permite diagnosticarea SCR în stadiile subclinice, cât și pentru monitorizarea ratei filtrării glomerulare prin ecuația simplă în baza Cistatinei C ce permite depistarea precoce a grupelor cu risc de deces.