Mazur-Nicorici Lucia – susţinerea tezei de doctor habilitat în științe medicale

Pretendent: Mazur-Nicorici Lucia

Consultanți ştiinţifici:

Revenco Ninel, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

Lozan Oleg, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

Referenți oficiali:

Ionescu Ruxandra, doctor in științe medicale, profesor universitar, (România)

Damașcan Ghenadie, doctor habilitat in științe medicale

Ghinda Serghei, doctor habilitat in științe medicale, profesor cercetător

Consiliul ştiinţific specializat DH 321.04- 04

Tema tezei:  „Interrelația clinică evolutivă și impactul medico-social al lupusului eritematos sistemic”

Specialitatea:  321.04 Reumatologie

Data: 07 februarie 2019

Ora: 12-00

Local: Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, sala de conferințe 205,   (or. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare 165)

Consiliului Științific Specializat:

Președinte:

Groppa Liliana, doctor habilitat in științe medicale, profesor universitar

Secretar științific:

Rotari Adrian, doctor in științe medicale, conferențiar universitar

Membrii:

Ciobanu Nicolae, doctor habilitat in științe medicale, profesor cercetător

Ciobanu Gheorghe, doctor habilitat in științe medicale, profesor universitar

Țurcan Nelly, doctor habilitat in sociologie, profesor universitar

Gudumac Valentin, doctor habilitat in științe medicale, profesor universitar

Cobeț Valeriu, doctor habilitat in științe medicale, profesor universitar

Palii Ina, doctor habilitat in științe medicale, conferențiar universitar

Odobescu Stela, doctor habilitat in științe medicale, conferențiar cercetător

Principalele publicaţii ştiinţifice la tema tezei ale autorului

Monografie monoautor:

• Mazur-Nicorici Lucia. Impactul medico-social al lupusului eritematos sistemic. Chișinău: Tipografia „Impressum”, 2018. 370 p

Articole în reviste științifice internaționale cotate SCOPUS, PUBMED

• Mazur-Nicorici L., Sadovici-Bobeică V., Loghin-Oprea N. et al. Disability in systemic lupus erythematosus. In: Archives of the Balcan Medical Union. București, 2018, vol 53 (1), p. 35-40. ISSN 1584-9244.
• Mazur-Nicorici L., Sadovici-Bobeică V., Garabajiu M. et al. Therapeutic adherence in patients with systemic lupus erythematosus: a cross-sectional study. In: Romanian Journal of Internal Medicine. București, 2018, p. 1-13.
• Mazur-Nicorici L., Revenco Ninel. Statutul socioeconomic al pacienților cu lupus eritematos sistemic. În: Romanian Journal of Pediatrics. București, 2018, vol. LXVII, N. S2, p. 23-29. ISSN 1454- 0398.
• Șalaru V., Sadovici V., Mazur-Nicorici L. ș. a. Abordări moderne în managementul pacientului cu osteoartroza genunchiului. In: Archives of the Balkan Medical Union. The Official Journal of the Balkan Medical Union. Chișinău, 2014, vol. 49, supl.1, p. 174-187. ISSN 0041-6940.

Articole în reviste științifice naționale

• Mazur-Nicorici L., Garabajiu M., Sadovici-Bobeică V. ș. a. Evaluarea activității lupu- sului eritematos sistemic. În: Sănătate Publică, Economie și Management în Medicină. Chișinău, 2017, vol.3 (73), p.146-150. ISSN 1729-8687.
• Sadovici V., Șalaru V., Rotaru T., Mazur-Nicorici L. ș.a. Conversia testelor- screening pentru tuberculoză în timpul terapiei biologice la pacienții cu maladii articulare in- flamatorii. În: Sănătate Publică, Economie și Management in Medicină. Chișinău, 2018, 1-2 (75-76), p. 45-49. ISSN 1729-8687.
• Vetrilă S., Mazur-Nicorici L., Grib L., Mazur M., Spinei L. Particularități și perspec- tive de monitorizare a pacienților cu risc cardiovascular în asistența medicală prima- ră. În: Buletinul Academiei de Științe a Moldovei. Științe Medicale. Chișinău, 2018, 1 (58), p.18-22. ISSN 1857-0011.
• Mazur-Nicorici L. Caleidoscopul manifestărilor gastrointestinale în lupusul erite- matos sistemic. În: Sănătate Publică, Economie și Management în Medicină. Chișină, 2017, vol. 4 (74), p.43-49. ISSN 1729-8687.

Rezumatul tezei

Problematica abordată

Managementul lupusului eritematos sistemic (LES) presupune evaluarea activităţii bolii, lezarea organică și calitatea vieţii, concomitent este necesar aprecierea comorbidităţilor și impactul medico-social al bolii. O problemă importantă revine evaluării costurilor reale, cele directe și indirecte. Totodată cercetătorii sunt interesați în definirea acutizării/exacerbării și constatarea remisiunii, care poate fi clinică, serologică sau remisiune medicamentos controlată și fără re- medii. Starea clinică și serologică poate fi discordantă, evaluarea clinică este dificil comensurabilă, dar valoarea testelor imunologice rămâne definitorie. Ultimele probe științifice atestă că activitatea lupică persistentă este una din cauzele majore de morbiditate și mortalitate, dar aceasta este influențată categoric de tratamentul cu glucocorticosteroizi și/sau imunosupresive și a fost dovedit că tendința spre activitate sau remisiune în primii ani de boală este predictor al consecințelor bolii peste timp, de altfel obținerea precoce a remisiunii se conjugă cu evoluția favorabilă a LES.

Conţinutul de bază al tezei

În cadrul studiului descriptiv asupra 212 pacienți cu LES au fost analizate atent datele demografice, clinice, paraclinice și rezultatele evaluării prin instrumente clinice. Investigația s-a efectuat atât la debutul bolii, cât și în perioada de stare a bolii, adică pe durata investigației, la timpul inițial – T0 și ulterior – la 3, 6, 9 și 12 luni. Rezultatele relevă că cel puțin 4 ani în urmă până la stabilirea lupusului 102 pacienți au sesizat simptome ce pot fi atribuite retrospectiv bolii. Astfel, cu un an înainte de adresare la medic 37 (36,28%) de subiecți au manifestat simp tome de febră, erupții cutanate, hipersensibilitate la razele solare, dureri articulare și pierdere ponderală. Activitatea bolii, indicele lezării și calitatea vieții sunt 3 piloni magistrali de evaluare a LES pe care se bazează managementul strategic al pacienților în reumatologie. o altă variabilă de interes a fost cercetarea diferențierii în agregare (cluster differentiation – CD), astfel am analizat moleculele CD la pacienții din subtipurile menționate – tromboza venelor profunde, lupusul articular, lupus tumidus și profundus (total 34 pacienți – 16,03%). Cea mai bună complianța s-a stabilit pentru tratamentul cu GCS: indicații pentru tratamentul cu GCS peroral au avut 209, dintre care 196 (93,78%) subiecți l-au și administrat, puls terapie au necesitat 132, dar s-au pretat la acest tratament 123 (93,18%), medicația cu doza joasă de aspirina și hidroxiclorochină a fost respectată de 92,31 și 91,56 %, respectiv. Pornind de la raționamentul diferențierii particularităților lupusului cu debut în copilărie și la adult, am acumulat materialul clinic ce a inclus un lot de 19 cu diagnosticul pediatric. În lotul astfel delimitat debutul bolii s-a produs la vârste cuprinse între 12 și 17 ani (mediana de vârstă 15,88±6,28 ani și vechimea medie a bolii de 119,54±98,67 (1-264) luni) dovadă despre prevalenta dominare a debutului bolii la etatea de pubertate și adolescenţa. Totodată s-au estimat costurile directe și indirecte ale pacienților prin prisma veniturilor, absenteismului, presenteimului și productivității muncii. Evidențele au atestat că costurile indirecte sunt substanțial mai mari decât cele directe. Am fondat și am participat la Școala pacientului cu lupus, care a avut o repercusiune imperioasă. Ca și rezultate am edificat un model de abordare a pacientului cu LES.

Principalele rezultate obţinute

Problema științifică soluționată în studiu a constat în: determinarea particularită- ților manifestărilor clinice, imunologice pe durata unui an la pacienții lupici cu debut juvenil și adult și estimate consecințele sociale precum și economice ale suferinței. Au fost selectate cele mai importante variabile responsabile de impactul bolii, cu enunțarea subgrupurilor din perspectiva manifestărilor la debut. Prin cercetări fundamentale imunologice a fost demonstrat rolul celulelor T și B limfocitare și a subpopulației lor, activarea proceselor autoimune și menținerea inflamației. Rezulta- tele cercetării au permis elaborarea modelului de conduită și optimizarea tratamen- tului pentru ameliorarea calității vieții. Au fost estimate costurile directe și indirecte reale ale pacienților din studiu. Rezultatele studiului au reliefat factorii de prognostic evolutiv al bolii, factorii protectivi și cei de risc prin metoda de clausterizare, inclusiv riscul de deces al pacienților cu LES ce incită planificarea bugetului.