Dondiuc Iurie – susţinerea tezei de doctor habilitat în științe medicale

Pretendent: Dondiuc Iurie

Consultant ştiinţific:

Cernețchi Olga, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar, Om Emerit

Referenți oficiali:

Sofroni Dumitru, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

Ciobanu Gheorghe, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

Buțureanu Ștefan, doctor în științe medicale, profesor universitar (Romănia)

Consiliul ştiinţific specializat: DH 321.15

Tema tezei: „MORTALITATEA MATERNĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA: ASPECTE MEDICO-SOCIALE, DEMOGRAFICE, MANAGERIALE ȘI CĂILE DE DIMINUARE”

Specialitatea: 321.15 – Obstetrică și ginecologie

Data: 5 februarie 2019

Ora: 13:00

Local: Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, sala de conferințe, bir. 205 (mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 165)

Componența Consiliului Științific Specializat:

Președinte:

Paladi Gheorghe, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar, academician

Secretar științific:

Sîrbu Zinaida, doctor în științe medicale, conferențiar universitar

Membrii:

Moșin Veaceslav, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

Ețco Ludmila, doctor habilitat în științe medicale, profesor cercetator

Gudima Alexandru, doctor habilitat în științe medicale, profesor cercetator

Rotaru Marin, doctor habilitat in științe medicale, profesor universitar

Mișina Ana, doctor habilitat în științe medicale, conferențiar cercetator

Spinei Larisa, doctor habilitat in științe medicale, profesor universitar

Ciocanu Mihail, doctor habilitat in științe medicale, conferențiar universitar

Principalele publicaţii ştiinţifice la tema tezei ale autorului:

‒ Dondiuc I. Sănătatea maternă în Republica Moldova: provocări și perspective. Chișinău: CEP „Medicina”, 2017. 216 p. ISBN 978-9975-82-050-9.

‒ Bacci  A., Hodorogea S., Khachatryan H., Babojonova S., Irsa S., Jansone M., Dondiuc I. et al. What is the quality of the maternal nearmiss case reviews in WHO European Region? Cross-sectional study in Armenia, Georgia, Latvia, Republic of Moldova and Uzbekistan. In: British Medicine Journal Open. 2018, Volume 8, Issue 4. ISSN 2044-6055 (IF 2.413). http://bmjopen.bmj.com/content/8/4/e017696.

‒ Дондюк Ю. В. Частота и причины тяжелых акушерских осложнений едва не приведших к летальному исходу в перинатальных центрах II и III уровня – ретроспективное исследование. В: Проблемы репродукции. Москва, Россия, 2018, том 24, 1, c. 86-91. ISSN 1025-7217 (Print) ISSN 2309-4885 (Online).

‒ Чернецки О. С., Дондюк Ю. В. Кадровые ресурсы врачей акушеров-гинекологов – решающий фактор обеспечения качественных медицинских услуг и улучшения основных показателей перинатальной помощи. В: Здоровье общества. Киев, 2018, том 7, №1, с. 22-26. ISSN 2306-2436 (Print).

‒ Дондюк Ю. В. Критические случаи материнской смертности – тяжелое акушерское осложнение, отражающее качество оказанных медицинских услуг. В: Здоровье Женщины. Киев, 2017, №9 (125), c. 27-30. ISSN 1992:5921.

‒ Dondiuc I. Mortalitatea maternă la domiciliu – un accident grav pentru serviciul medical și comunitate. În: Buletin de Perinatologie. Chișinău, 2016, 2 (70), p. 145-149. ISSN 1810 5289. (Categoria B)

‒ Dondiuc I., Tabuica U., Cardaniuc C. ș. a. Mortalitatea maternă în Republica Moldova în perioada anilor 2009-2014. În: Buletin de Perinatologie. Chişinău, 2016, 1 (69), p. 43-49. ISSN 1810 5289. (Categoria B)

Rezumatul tezei

Problematica abordată

În rezultatul studiului a fost evaluat impactul factorilor medico-sociali, demografici şi manageriali asupra nivelului mortalităţii materne din RM, cu identificarea rezervelor existente în prestarea serviciilor de calitate şi argumentarea măsurilor propuse de reducere a deceselor materne în condiţiile natalităţii reduse, insuficienţei cadrelor medicale, schimbărilor demografice prognozate şi valorificării lor în politicile şi strategiile de dezvoltare a serviciului naţional de asistenţă a mamei şi copilului, precum şi în cadrul normativ aferent.

Conţinutul de bază al tezei

A fost realizat un studiu retro- şi prospectiv a mortalităţii materne, pentru perioada anilor 1990-2014, cu determinarea evoluţiei, tendinţelor, structurii, cauzelor letalităţii materne, factorilor medicali, sociali şi manageriali care au provocat decesele materne. S-a estimat calitatea asistenței medicale acordate în cazurile de proximitate de deces matern. A fost identificat rolul factorului uman în prestarea serviciilor medicale de calitate, impactului acestuia asupra sănătăţii materne şi perspectivelor de dezvoltare a serviciului perinatal. S-au apreciat tendinţele demografice prin prisma mortalităţii materne şi a factorilor determinanţi ai mişcării naturale a populaţiei, pentru stabilirea acţiunilor necesare de asigurare a unei maternităţi sigure. S-a realizat analiza evoluţia  naşterilor în teritoriile administrative, a eficienţei amplasării maternităţilor în condiţiile actuale de dezvoltare a sistemului medical şi a perspectivelor demografice, pentru optimizarea serviciului obstetrical şi elaborarea unui model efectiv de asistenţă medicală perinatală pentru RM. De asemenea, au fost stabilite rezervele existente de reducere a mortalităţii materne, cu elaborarea recomandărilor pentru diminuarea acestui indicator.

Principalele rezultate obţinute

În cadrul studiului s-a constatat că indicatorul mortalităţii materne în R. Moldova, pe parcursul a 25 de ani (1990-2014), a avut o evoluţie lentă de diminuare de la 53,2 până la 23 la 100 000 născuţi vii (trendul cincinal), însă cu o instabilitate anuală a acestui indicator (44-15 la 100 000 născuţi vii) pe parcursul ultimului deceniu. Totodată, comparativ cu media europeană (13 la 100 000 născuţi vii), nivelul deceselor materne rămâne destul de înalt.

A fost stabilit că în structura mortalităţii materne prevalează decesele condiționate de cauze obstetricale directe, precum hemoragiile obstetricale masive, embolia cu lichid amniotic, complicaţiile septice, cu predominare în rândul femeilor tinere, din mediul rural şi cu factori sociali defavorizanţi. Mai mult de jumătate din decese au avut loc în perioada de lăuzie.

A fost determinat faptul că rata deceselor prin risc obstetrical indirect este în creştere stabilă, ajungând până la ½ la finele studiului, cu o structură cauzală variată, fiind determinată de gripa pandemică H1N1, maladiile oncologice, accidentele vasculare intracraniene, patologia chirurgicală acută.

S-a demonstrat că implementarea sistemului regionalizat de asistenţă medicală perinatală a avut drept scop trierea oportună a pacientelor şi, respectiv, îmbunătăţirea calităţii asistenţei medicale a mamei şi copilului. Cu toate acestea, pe parcursul studiului s-a stabilit că majoritatea femeilor decedate au născut în Centre Perinatologice de nivel I şi II, iar fiecare a cincea a decedat la domiciliu din cauze obstetricale evitabile şi dirijabile. Totodată, 50,0±5,0% de decese materne prin hemoragii obstetricale s-au produs în Centre Peronatologice de nivel III, unde femeile au fost transferate pentru acordarea asistenței medicale specializate. Rămâne înaltă ponderea deceselor materne provocate de sepsis (21% din cauzele obstetricale directe), fiind constatate subestimări ale stării pacientelor şi întârzieri la stabilirea managementului curativ adecvat.

A fost determinat că cazurile de proximitate de deces matern au avut o tendinţă de creştere în perioada de cercetare (14,9-18,9 la 1000 de naşteri), cu predominare în structura nosologică a stărilor hipertensive severe şi hemoragiilor masive. Totodată, studiul a demonstrat că majoritatea absolută a complicaţiilor obstetricale grave au fost apreciate ca asistenţă medicală necorespunzătoare standardelor, determinată de factorul uman, cu deficienţe de cunoştinţe şi abilităţi clinice, întârzieri şi erori în diagnostic şi tratament.

Asigurarea populaţiei cu medici obstetricieni-ginecologi în republică este insuficientă (1,5 la 10000 locuitori), neuniformă (0,4-2,1 specialişti), iar în unele teritorii administrative situaţia este alarmantă (0,4-0,5 specialişti). Vârsta medie a medicilor obstetricieni-ginecologi este înaintată (46±1,0 – 67,58±1,2 ani), ponderea cadrelor tinere fiind foarte joasă. Medicii rezidenţi solicită o pregătire practică mai solidă, majoritatea dintre ei (80,0±4,47%) refuză să activeze în zonele rurale din motivul lipsei unor perspective de creştere profesională, condiţii bune de trai şi unui salariu suficient.

Rezultatele cercetării demonstrează că declinul demografic, provocat de scăderea ratei fertilităţii (1,26 copii/ femeie de vârstă fertilă) şi reducerea natalităţii (10,9‰), de sporul natural negativ şi migraţia în creştere a populaţiei, va avea impact şi asupra fenomenului mortalităţii materne. Menţinerea ratei joase de fertilitate a provocat un dezechilibru în structura pe vârste a populaţiei, ceea ce va duce în continuare la scăderea semnificativă a naşterilor către anul 2035 (26 000-29 000 nașteri) şi va diminua capacităţile maternităţilor în care se înregistrează un număr mic de naşteri. În aceste condiţii, structura existentă a serviciului obstetrical, insuficienţa de cadre şi de resurse indispensabile, nu va putea asigura o asistenţă calitativă, nici ameliorarea indicatorului mortalităţii materne, fapt ce dictează necesitatea reorganizării sistemului existent de asistenţă medicală perinatală din RM.