Rodica Bugai – susținerea tezei de doctor în științe medicale

Pretendent: Bugai Rodica

Conducător ştiinţific:

Țîbîrnă Ion, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

Consultant ştiinţific:

Barbacar Nicolae, doctor habilitat în științe biologice, profesor cercetător,  Laboratorul de Genetică Moleculară al Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor al AȘM

Consiliul ştiinţific specializat:D 50.321.02-03

Tema tezei: „Statutul clinico-paraclinic și polimorfismul genetic în pancreatita cronică”

Specialitatea: 321.01 – Boli interne (gastroenterologie)

Data: 29 martie 2017

Ora: 14:00

Local: Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, Sala de conferințe, bir. 205 (or. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 165)

Consiliul Științific Specializat:

Președinte:

Bodrug Nicolae, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

Secretar științific:

Dumitraș Tatiana, doctor în științe medicale, conferențiar universitar

Membri:

Dumbrava Vlada-Tatiana, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar, Om Emerit

Bivol Grigore, doctor în științe medicale, profesor universitar

Mișin Igor, doctor habilitat în științe medicale,  profesor cercetător

Lupașcu Galina, doctor habilitat în științe biologice, profesor cercetător, Om Emerit,

Mihu Ion, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

Referenți oficiali:  

Stan Mărioara, doctor în științe medicale,  profesor universitar,  Universitatea de Medicină și Farmacie ,,GH.P. Popa”. Iași, România

Curocichin Ghenadie, doctor habilitat în științe medicale,  profesor universitar

Principalele publicaţii ştiinţifice la tema tezei ale autorului

Articole  în reviste științifice internaţionale cotate  SCOPUS:

1. Bugai R. The  estimation of SPINK1 gene polimorfism în chronic pancreatitis patients of the Republic of Moldova. In: Archives of the Balcan Medical Union. Chișinău, 2013, vol. 48 (3), p. 255-258.  ISSN 0041-6940.

Articole științifice în reviste din Registrul Naţional al revistelor de profil:

2. Ţîbîrnă I., Bugai R. Pancreatita cronică. Actualitate, etiologie şi patogenie (I). Sisteme de clasificări. Diagnosticul de laborator şi instrumental (II). În: Buletinul Academiei de Știinţe a    Moldovei. Ştiinţe Medicale. Chişinău, 2008, nr. 2 (16), p.144-158. ISSN 1857-0011.

3. Bugai R. Disfuncţiile în pancreatita cronică în raport cu sistemul de peroxidare lipidică şi antioxidant, cu abordări terapeutice. Materialele Congresului III al Medicilor de familie. În: Curierul Medical. Chișinău, 2012, nr. 3 (327), p.71-75. ISSN 1875-0666.

4. Bugai R. Impactul unor factori de risc genetici în pancreatita cronică. Materialele Congresului al III-lea Naţional de Gastroenterologie şi Hepatologie cu participare internaţională. În: Sănătate publică, economie şi management în medicină. Chișinău, 2013, nr. 5, p.17-20. ISSN 1729-8687.

5. Bugai R. Estimarea polimorfismului genelor PRSS1, SPINK1, CFTR la pacienții cu pancreatită cronică pseudotumorală din Republica Moldova. Congresul IV Național de Gastroenterologie și Hepatologie cu participare Internațională, 20 iunie 2014. În: Sănătate publică, economie și management în medicină. Chișinău, 2014, vol.5, p. 157-160. ISSN 1729-8687.

6. Bugai R., I. Ţîbîrnă, N. Barbacar. Relevanţa unor factori de risc genetici şi stresul oxidativ la pacienţii cu pancreatită cronică latentă din Republica Moldova. Congresul IV Național de Gastroenterologie și Hepatologie cu participare Internațională, 25-26 iunie 2015. În: Sănătate publică, economie și management în medicină. Chișinău, 2015, vol. 4 (61), p. 125-129. ISSN 1729-8687.

7. Bugai R. Stresul oxidativ în pancreatita cronică. În: Buletinul Academiei de Științe a Moldovei. Științe medicale. Chișinău, 2016, nr. 1 (50),  p. 115-119. ISSN 1857-0011.

8. Bugai R. Expresia mutației N34S a genei inhibitorului pancreatic de secreție a tripsinei la pacienții cu pancreatită cronică din Republica Moldova. Conferința Națională de Gastroenterologie și Hepatologie cu participare Internațională ,,Actualități în gastroenterologie și hepatologie”. În: Sănătate publică, economie și management în medicină. Chișinău, 2016, nr. 4 (68), p. 10-13. ISSN 1729-8687.

9. Bugai R., Barbacar N., Țîbîrnă I. Mutaţia genică R117H (CFTR) la pacienţii cu pancreatită cronică din Republica Moldova. Materialele conferinței consacrate aniversării a 40 de ani de la fondarea SCM ,,Sf. Treime”, 17 iunie 2016. În: Sănătate publică, economie și management în medicină. Chișinău, 2016, nr. 2 (66), p. 95-98. ISSN 1729-8687.

Teze  la forumurile științifice internaţionale (peste hotare):

10. Bugai R. Țîbîrnă I. Barbacar N. The assessment of the relative estimated risc of some genetic and nongenetic factors for chronic pancreatitis in the population of the Republic of Moldova. The XXXVI^thRomanian National Congress of Gastroenterology, Hepatology and Digestive Endoscopy. In: Journal of Gastrointestinal and liver diseases. Cluj-Napoca, Romania, 2016, vol. 25, suppl. 2, p. 64-65.

11. Bugai R. Țîbîrnă I. Chronic pancreatitis and the assessment of the endocrine syndrom. The XXXVI^thRomanian National Congress of Gastroenterology, Hepatology and Digestive Endoscopy. In: Journal of Gastrointestinal and liver diseases. Cluj-Napoca, Romania, 2016, vol. 25, suppl. 2, p. 63-64.

12. Bugai R. Țîbîrnă I. Barbacar N. The assessment of cationic tripsinogen R122C mutation in patients with chronic pancreatitis in the Republic of Moldova. The XXXVI^th Romanian National Congress of Gastroenterology, Hepatology and Digestive Endoscopy. In: Journal of Gastrointestinal and liver diseases.  Cluj-Napoca, Romania, 2016, vol. 25, suppl. 2,  p. 250-251.

Teze  la forumurile științifice internaționale în republică:

13. Bugai R., Ţîbîrna I., Barbacar N. Assessment of the frequency of CFTR mutations in chronic pancreatitis patients of the Republic of Moldova. In: Archives of the Balcan Medical Union. Chișinău, 2013, vol 48 (3), p. 67-68.  ISSN 0041-6940. SCOPUS.

14. Bugai R. Share of some genetic and nongenetic risc factors in the patients with pseudotumoral chronic pancreatitis from the Republic of Moldova. 6^th  International Medical Congress for students and Young Doctors ,,MedEspera”, May 12-14 2016. În: The Abstract Book. Chisinau, 2016, p. 109-110.

15. Bugai R. Ţîbîrnă I. Spectrul etiopatogenetic al diferitor forme de pancreatită cronică.  Materialele Conferinţei Naţionale în Medicina Internă din Republica Moldova cu participare internaţională. În: Sănătate publică, economie şi management în medicină. Chișinău, 2011. nr. 2 (2),  p. 71. Categoria B.

Rezumatul tezei

Problema științifică soluționată în teză rezidă în estimarea particularităților clinico-paraclinice și a factorilor de risc în diferite forme clinice de PC, cu evidențierea factorilor ereditar-genetici în patogenia multifactorială a PC și asocierea lor, în rândul populaţiei heterogene a RM, relevanțele fiind utile în diagnosticarea precoce a persoanelor ereditar susceptibile pentru PC, identificarea și excluderea factorilor de risc nongenetici, în vederea prevenirii, minimalizării complicațiilor și optimizării tratamentului PC.

Conţinutul de bază al tezei:  întroducere, 4 capitole, sinteza rezultatelor obținute, conclu-zii și recomandări practice, bibliografie (239 de surse), anexe. Lucrarea este expusă pe 168 pagi-ni de text imprimat, dintre care 140-text de bază. Materialul iconografic include 45 figuri, 52 tabele.

Principalele rezultate obţinute:

1. În rezultatul cercetării a fost identificată prezența unui număr mare de factori potențiali de risc la pacienții cu PC (9,32±0,21), care a depășit de 3,5 ori lotul de control (p<0,001); valori medii mai înalte (10,14±0,35) atestându-se la un număr mai mare de pacienţi cu PCPsT. În funcție de forma clinică de PC au prevalat: în PCR dereglările nutriționale şi patologia biliară (90,24%), mutaţiiile N34S/SPINK1 şi R117H/CFTR (75,61%), R122C/PRSS1 (68,29%), patologiile duodenului (48,78%), consumul de alcool (43,90%); în PCL-patologia biliară (100%), mutaţia R122C/PRSS1 (81,58%), dereglările nutriționale (76,32%), mutaţiile N34S/SPINK1 și R117H/CFTR (65,79%), hipertrigliceridemia (60,53%), consumul de alcool şi viruşii hepatici (44,74%); în PCPsT-dereglările nutriționale (100%), consumul de alcool (95,24%), tabagismul, patologia biliară, mutaţile N34S/SPINK1 (90,48%), R117H/CFTR (76,19%), R122C/PRSS1 (71,43%), patologiile duodenului şi intervenţiile chirurgicale anterioare pe abdomen (52,38%). Consumul de alcool și tabagismul s-au confirmat de 2 și, respectiv, de 3 ori mai frecvent la pacienții cu PCPsT vs PCR și PCL.

2. Analiza rezultatelor obţinute denotă o frecvenţă mai mare a mutaţiilor genice studiate la pacienţii cu PC vs lotul de control, statistic semnificativ la nivelul mutației R117H/CFTR (p<0,001); varianta homozigotă fiind atestată într-un număr mai mare în toate mutațiile (p<0,001). Expuse în ordinea de frecvență, mutațiile genice se prezintă astfel: la persoanele sănătoase- N34S/SPINK1 (74%), R122C/PRSS1 (63%), R117H/CFTR (53%); la pacienţii cu PC N34S/SPINK1 şi R117H/CFTR (78%), R122C/PRSS1 (68%). Asocierile de mutaţii genice s-au identificat într-un număr mai mare la pacienţii cu PC: 3 mutaţii-mai frecvent în PCPsT (61,88%), 2 mutaţii-în PCR (43,92%) şi LC (44%), o mutaţie (24%) sau lipsa mutațiilor (6%)-preponderent în LC. Numărul de mutații și variantele de asociere la o persoană sporesc riscul de dezvoltare al PC. 3. Studiul a evidenţiat un risc relativ estimat (OR) înalt pentru PC, în intervalul de confidenţă 95%: la consumatorii de alcool (OR=23,22), în hipertrigliceridemie (OR=66,00), tabagism (OR=9,41), IMC>25 (OR=6,70), hipercolesterolemie (OR=2,41), anamneză familială de pancreatită (OR=3,8). Aprecierea riscului relativ estimat pentru PC, atribuit de portajul marcherilor genetici studiaţi, a demonstrat valori mai înalte în prezenţa variantei homozigote vs heterozigote, cu precădere în cazul mutaţiei R122C/PRSS1 (OR =15,03), depăşind de 2,87 ori riscul relativ atribuit de mutaţia R117H/CFTR şi de 2,75 ori-de mutaţia N34S/SPINK1.

4. Evaluarea interrelațiilor între mutațiile genice candidate, factorii de risc exogeni/endogeni și parametrii clinico-paraclinici specifici PC a demonstrat, statistic semnificativ, că la pacienţii heterozigoţi cu mutația R117H/CFTR pancreatita a debutat la o vârstă mai tânără, la hete-rozigoţii cu mutația R122C/PRSS1 puseele de pancreatită acută au fost mai frecvente. Unii factori de risc (stresul, substanțele chimice, fumatul, alcoolul, dereglările dietetice, anamneza familială de pancreatită, IMC crescut, patologia biliară, duodenală, virușii hepatici) s-au detectat cu o frecvență mai mare la pacienţii cu mutații genice, favorizând dezvoltarea PC.

5. Rezultatele cercetării au identificat la pacienţii cu PC un nivel crescut al indicilor POL şi o activitate scăzută a SAO la toţi parametrii, atât în faza hexanică, cât și izopropanolică, p<0,001. Modificări mai semnificative s-au atestat la pacienţii cu PCPsT, exprimate prin indici înalţi ai POL (HPL-timp. hexan. şi izopr., HPL-inter. hexan. şi izopr., HPL-tardivi izopr.) şi scăderea activităţii SAO (Catalaza, GR, SOD). Evaluarea interrelaţiei între mutaţiile genice studiate şi parametrii SO la pacienţii cu PC a demonstrat dependenţe statistic semnificative: în prezenţa mutaţiei R122C/PRSS1 s-a atestat scăderea activităţii Catalazei și creșterea nivelului de HPL-timp. izopr. la heterozigoți; mutaţia N34S/SPINK1 a fost însoţită de creșterea nivelului de HPL-timp. izopr. la homozigoți. A fost determinată corelaţia între valorile SO şi unii parametri clinico-anamnestici la pacienţii cu PC: vârsta la momentul cercetării, durata bolii, vârsta de debut a bolii, intensitatea durerii, IF, IMC.

6. Studiul efectuat a relevat valoarea semnificativă a identificării factorilor de risc genetici şi non-genetici în calitate de criteriu prognostic al instalării PC. PCPsT s-a caracterizat prin modificări clinico-paraclinice și complicații semnificative, iar utilizarea analizei discriminante a evidențiat prioritatea a trei grupuri de parametri: clinico-anamnestici (dureri abdominale în etajul superior, alimentaţie hiperproteică, alimentaţie hipoproteică, tabagism, consumul de alcool, dureri abdominale epigastrale localizate şi cu iradiere, alimentaţie hiperlipidică), de laborator (lipaza serică, diastaza urinei, FA, limfocite, VSH, Er., bilirubina conjugată, Ca seric, α-amilaza serică) și instrumentali (laparotomie, pseudochisturi, chisturi pancreatice, dilatarea D. Wirsung, mărirea dimensiunilor pancreatice, gastropatii congestive) în stabilirea oportună a diagnosticului de PCPsT, care pot fi utilizaţi la diferite etape de asistență medicală.