Eugen Tcaciuc – susținerea tezei de doctor habilitat în științe medicale

Pretendent: Tcaciuc Eugen

Consultant ştiinţific:

Matcovschi Sergiu, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

Consiliul ştiinţific specializat: DH 50.321.01-04

Tema tezei: „Hemodinamica centrală, pulmonară, hepatică și renală la pacienții cu ciroză hepatică”

Specialitatea: 321.01 Boli interne (hepatologie)

Data: 15 mai 2017

Ora: 14.00

Local: Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova, Sala de conferinţe, bir. 205 (mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 165).

Consiliului Știinţific Specializat:

Președinte:

Bodrug Nicolae, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

Secretar științific:

Țurcanu Adela, doctor în științe medicale, conferențiar universitar

Membrii Consiliului Ştiinţific Specializat:

Grib Livi, doctor habilitat în științe medicale, conferențiar universitar

Țurcan Svetlana, doctor habilitat în științe medicale, conferențiar universitar

Bacinschi Nicolae, doctor habilitat în științe medicale, conferențiar universitar

Stanciu Carol, doctor în științe medicale, profesor universitar, România

Pântea Victor, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

Holban Tiberiu, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

Carauș Alexandru, doctor habilitat în științe medicale, profesor cercetător

Referenți oficiali:

Țîbîrnă Ion, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

Trifan Anca Victorița, doctor în științe medicale, profesor universitar, România

Ciobanu Nicolae, doctor habilitat în științe medicale, profesor cercetător

Principalele publicaţii ştiinţifice la tema tezei ale autorului

Monografii monoautor

1. Tcaciuc E. Modificările hemodinamice în ciroza hepatică. Chișinău: Tipografia Centrală, 2016, 264 p.

Articole în reviste internaţionale cotate SCOPUS

2. Vlasov L., Matcovschi S., Tcaciuc E. The role of endothelial dysfunction in the pathophysiology of hepatic cirrhosis. In: Archives of the Balkan Medical Union, 2013, vol. 48, nr. 3, Supplement, p. 261-263.

3. Tcaciuc E., Corlăteanu O., Guţu-Bahov C., Corlăteanu A., Tcaciuc A., Nacu N. Gazimetria la pacienții cu ciroză hepatică. In: Archives of the Balkan Medical Union, 2012, vol. 47, nr. 4, Supplement, p. 230-233.

Articole în reviste din străinătate recunoscute

4. Ткачук Е. М. Влияние медикаментозной терапии портальной гипертензии у больных циррозом печени на электромеханические расстройства сердечной деятельности и на толерантность к физическим нагрузкам. В: Medicus, 2016, № 5 (11), с. 11-14.

5. Ткачук Е. М. Изменения центральной гемодинамики при различных стадиях течения цирроза печени. В: Medicus, 2016. № 5 (11), стр. 15-18.

Articole în reviste din Registrul Naţional al revistelor de profil, categoria B

6. Vlasov L., Matcovschi S., Tcaciuc E., Ţerna E. Disfuncția hepatică și cea renală: interacţiuni patofiziologice și clinice. În: Sănătate Publică, Economie și Management în Medicină. Chișinău, 2016, vol 2 (66), p. 89-92.

7. Anghelici G., Tcaciuc E., Crudu O., Gaidău M. Tromboza portală în evoluția complicațiilor cirozei hepatice. În: Sănătate Publică, Economie și Management în Medicină. Chișinău, 2016, vol 2 (66), p. 135-140.

8. Tcaciuc E. Treatment of portal hypertension in the light of the Baveno VI Consensus Conference. In: Curierul medical, 2015, vol. 58, nr. 6, p. 37-43.

9. Tcaciuc E. Tratamentul hipertensiunii portale. În: Sănătate Publică, Economie și Management în Medicină. Chișinău, 2015, vol 4 (61), p. 85-89.

10. Tcaciuc E. Sindromul hepatorenal. În: Curierul Medical. Chișinău, 2015, vol. 58, nr. 2, p. 65-71.

11. Tcaciuc E. Modificările hemodinamice în ciroză hepatică. În: Curierul medical. Chișinău, 2015, vol. 58, nr. 1, p. 52-59.

12. Tcaciuc E. Sindromul hepatopulmonar. În: Curierul Medical. Chișinău, 2014; vol. 57, nr. 6, p.58-66.

13. Пынтя В., Ткачук Е., Смешной В., Рошка А. и др. Клинико-биохимические и иммунологические аспекты у пациентов с хроническим вирусным гепатитом и циррозом печени вирусной этиологии при терапии имупурином и имугептином. În: Sănătate Publică, Economie și Management în Medicină. Chișinău. 2013, vol. 3, p. 177-182.

14. Tcaciuc E., Corlăteanu O., Corlăteanu A., Tcaciuc A., Medveţchi-Munteanu D. Prevalenţa hipertensiunii pulmonare la pacienţii cu ciroză hepatică. În: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. Chişinău, 2011, 2 (2), p. 87-88.

15. Ciobanu O., Tcaciuc E., Matcovschi S., Toma V., Matcovschi I., Toma E. Tratamentul modificărilor hemodinamicii ale sistemului respirator la pacienţii cu ciroză hepatică. În: Curierul Medical. Chişinău, 2010, nr. 3 (315), p. 51-53.

16. Vlasov L., Matcovschi S., Tcaciuc E., Sasu B. Evaluarea unor factori patogenetici, ce contribuie la instalarea complicaţiilor renale la pacienţii cu ciroze hepatice. În: Curierul Medical. Chişinău, 2010, nr. 3 (315), p. 133-136.

17. Vlasov L., Matcovschi S., Tcaciuc E., Gaidău M. Depistarea precoce a modificărilor hemodinamicii renale la pacienţii cu ciroze hepatice. În: Curierul Medical. Chişinău, 2010, nr. 3 (315), p. 130-132.

Materiale/teze la conferințe ştiinţifice internaţionale (peste hotare)

18. Tcaciuc E., Matcovschi S., Medvetchi-Munteanu D., Tcaciuc A. et. al. Administration of losartan in patients with different stages of liver cirrhosis. In: Journal of Gastrointestinal and Liver Diseases, 2016, vol. 25, suppl. 2, p. 5.

19. Tcaciuc E., Matcovschi S., Medvetchi-Munteanu D., Tcaciuc A. et. al. Effect of Losartan on QT interval in patients with liver cirrhosis. In: Journal of Gastrointestinal and Liver Diseases, 2015, vol. 24, suppl. 1, p. 4-5.

20. Tcaciuc E., Matcovschi S., Medvetchi-Munteanu D., Tcaciuc A. et. al. Effect’s evaluation of the treatment with carvedilol versus propranolol plus losartan administration on hepatic haemodynamic parameters in patients with liver cirrhosis. In: Unided European Gastroenterology Journal. 2015, vol.3, suppl. 1, p. A336.

21. Tcaciuc E., Matcovschi S., Vlasov L., Medvețchi-Munteanu D. et. al. The effect of the treatment with Proppranolol and Losartan on QT interval in patients with liver cirrhosis. In: Romanian Journal of Cardiology, 2015, suppl., p. 13-14.

22. Tcaciuc E., Matcovschi S., Corlateanu O., Medvețchi-Munteanu D. et. al. Central haemodynamics and exercise tolerance in women and men with liver cirrhosis. In: Romanian Journal of Cardiology, 2014, suppl., p. 208-209.

23. Tcaciuc E., Matcovschi S., Corlateanu O., Medvețchi-Munteanu D. et. al. The evaluation of the influence of the treatment with propranolol and low doses of losartan versus only propranolol administration on central haemodynamic parameters in patients with liver cirrhosis. In: Journal of Gastrointestinal and Liver Diseases, 2014, vol. 23, suppl. 1, p. 117-118.

24. Tcaciuc E., Matcovschi S., Corlateanu O., Medvețchi-Munteanu D., Tcaciuc A., Nacu N. Central haemodynamic’s changes in patients with liver cirrhosis. In: Journal of Gastrointestinal and Liver Diseases, 2014, vol. 23, suppl. 1, p. 118-119.

25. Tcaciuc E., Corlateanu O., Matcovschi S., Tcaciuc A., Nacu N. Effect’s evaluation of the treatment with propranolol and low dose losartan versus only propranolol administration on hepatic haemodynamic parameters in patients with liver cirrhosis. In: Unided European Gastroenterology Journal, 2013, vol. 1, suppl. 1, p. A83.

Brevete de invenţii

26. Dumbrava V.-T., Tcaciuc E. Metodă de tratament a pacienţilor cu ciroze hepatice. Brevet de invenţie nr. 4552 din 10.09.2001.

Rezumatul tezei

Problematica abordată: Cercetările studiului de față au drept scop principal de a elucida particularitățile modificărilor hemodinamice la pacienții cu ciroză hepatică și, în special, ale modificărilor hemodinamicii centrale, pulmonare, hepatice și renale. De asemenea, s-a studiat eficacitatea tratamentului cu beta-blocante neselective și cu blocante a receptorilor AT₁ ai angiotensinei II asupra hemodinamicii centrale și hepatice la pacienții cu ciroză hepatică

Conţinutul de bază al tezei: Teza este compartimentată tradiţional şi include: foaia de titlu, foaia privind dreptul de autor, rezumate în limbile română, engleză şi rusă, lista abrevierilor, cuprins, introducere, 6 capitole, concluzii generale şi recomandări, referinţe bibliografice, anexe, declaraţia privind asumarea răspunderii, CV-ul autorului. Teza este expusă pe 192 de pagini de text de bază, conține 11 anexe, 22 de figuri și 59 de tabele. Teza este fundamentată pe 340 de referinţe bibliografice.

Principalele rezultate obţinute: Modificările cardiovasculare la pacienții cu ciroză hepatică se caracterizează prin dezvoltarea circulației hiperdinamice și a cardiomiopatiei cirotice ce se manifestă prin următoarele: debit cardiac crescut, micșorarea rezistenții vasculare periferice, dilatarea cavităților cordului prin suprasolicitare cu volum, dezvoltarea disfuncției diastolice, a tulburărilor electrofiziologice sub forma prelungirii intervalului QTc și a reducerii semnificative a toleranței la efort fizic. A fost constatat că aceste modificări progresează odata cu avansarea procesului cirotic.

Hipertensiunea portopulmonară este o complicație rară a cirozei hepatice și s-a dezvoltat la 5,7% de pacienți cu această maladie. Semne de sindrom hepatopulmonar au fost depistate la 16% de pacienți cu ciroză hepatică. S-a constatat că dezvoltarea sindromului hepatopulmonar nu depinde de gradul de avansare a procesului cirotic.

La pacienții cu ciroză hepatică se dezvoltă modificări semnificative ale hemodinamicii hepatice: dilatarea diametrelor venei porte și ale venei splenice, reducerea vitezei medii a fluxului sanguin în vena portă, creșterea valorilor indicelui de rezistență și ale indicelui pulsatil în artera hepatică. Aceste modificări reflectă dereglări profunde ale circulației intrahepatice ce conduc la dezvoltarea hipertensiunii portale, care se agravează semnificativ pe măsura progresării cirozei hepatice.

În ciroza hepatică se observă o afectare a hemodinamicii renale ce se manifestă prin reducerea vitezei fluxului sanguin și creșterea indicelui de rezistență și a indicelui pulsatil în arterele renale. Aceste modificări sunt prezente deja în ciroza compensată și cresc semnificativ în ciroza decompensată, atingând valori maxime în ciroza hepatică decompensată complicată cu sindrom hepatorenal.

La pacienții cu ciroză hepatică, în comparație cu cei cu hepatită cronică, au fost depistate modificări semnificative ale sistemului renină-angiotensină-aldosteron, ale concentrației serice a endotelinei-1 și a prostaglandinei E-2: valorile aldosteronului seric, a activității reninei plasmatice și valorile serice ale endotelinei-1 s-au depistat semnificativ crescute, iar nivelul seric al prostaglandinei E-2 semnificativ redus. Pe măsură ce procesul cirotic avansează, se determină o activare a sistemului renină-angiotensină-aldosteron, o elevare a nivelului seric al endotelinei-1 și o descreștere a nivelului seric al vasodilatatorului local prostaglandina E-2. Valorile aldosteronului seric, activității reninei plasmatice, endotelinei-1, prostaglandinei E-2, bilirubinei, albuminei, protrombinei serice și scorul Child-Pugh au corelat cu parametrii principali ai hemodinamicii centrale și ai hemodinamicii hepatice.

Tratamentul cu β-blocante neselective (propranolol și carvedilol), administrat pacienților cu diferite stadii evolutive ale cirozei hepatice, a modificat semnificativ următorii parametri ai hemodinamicii centrale și hepatice: a redus frecvența contracțiilor cardiace, tensiunea arterială medie, diametrele atriului stâng și al atriului drept, volumul telediastolic al ventriculului stâng, indicele cardiac și intervalul QTc, a ameliorat parametrii funcției diastolice și a crescut toleranța la efort fizic. Administrarea tratamentului cu propranolol și carvedilol a descrescut semnificativ diametrele venei porte și a venei splenice, a redus semnificativ volumul fluxului sanguin în vena portă și în vena splenică, modificări ce indică micșorarea gradului de hipertensiune portală. În plus, administrarea carvedilolului, comparativ cu administrarea propranololului, a demonstrat o sporire a vitezei fluxului sanguin în vena portă și o descreștere a indicelui de rezistență în artera hepatică, probabil, datorită acțiunii vasodilatatoare adiționale a carvedilolului.

Administrarea losartanului a modificat semnificativ următorii parametri hemodinamici la pacienții cu ciroză hepatică: a redus tensiunea arterială medie, diametrele atriului stâng și al atriului drept, volumul telediastolic al ventriculului stâng, rezistența vasculară periferică și intervalul QTc, a ameliorat parametrii funcției diastolice și a crescut toleranța la efort fizic. De asemenea, tratamentul cu losartan a îmbunătățit și parametrii hemodinamicii portale: au descrescut semnificativ diametrele venei porte și al venei splenice, indicele de rezistență și indicele pulsatil în artera hepatică și au crescut viteza medie a fluxului sanguin și volumul fluxului sanguin în vena portă, fapt ce denotă ameliorarea circulației intrahepatice.

Tratamentul de lungă durată cu losartan a demonstrat o creștere semnificativă și continuă a vitezei medii a fluxului sanguin în vena portă și o descreștere a indicelui de rezistență și a indicelui pulsatil în artera hepatică, aceste modificări fiind, probabil, determinate de reducerea gradului de fibroză hepatică.

Tratamentul combinat cu propranolol și losartan a redus semnificativ frecvența contracțiilor cardiace, tensiunea arterială medie, diametrele atriului stâng și al atriului drept, volumul telediastolic al ventriculului stâng, indicele cardiac și intervalul QTc. În plus, terapia combinată cu propranolol și losartan a ameliorat paramertii funcției diastolice și a crescut toleranța la efort fizic. Tratamentul combinat cu propranolol și losartan a modificat pozitiv mai mulți parametri ai hemodinamicii hepatice: a descrescut semnificativ diametrele venei porte și al venei splenice, a redus semnificativ indicele de rezistență și indicele pulsatil în artera hepatică, a crescut semnificativ viteza medie a fluxului sanguin și volumul fluxului sanguin în vena portă și în vena splenică.

Analiza comparativă a stabilit că eficiența tratamentului cu β-blocante neselective (propranolol și carvedilol) este semnificativ mai evidentă în ciroza hepatică decompensată, iar eficiența tratamentului cu losartan și a terapiei combinate cu propranolol și losartan este superioară în ciroza hepatică compensată.