Cercetari Header image
  1. Acasă
  2. Susținere teze
  3. Susținere teze pe ani
  4. Susţinere teze 2014
  5. Sergiu Samohvalov – susținerea publică a tezei de doctor în medicină
  6. Sergiu Samohvalov – susținerea publică a tezei de doctor în medicină

Sergiu Samohvalov – susținerea publică a tezei de doctor în medicină

Data
Tema tezei
Optimizarea metodelor de diagnostic şi tratament ale sindromului de insuficienţă intestinală postoperatorie
Anghelici Gheorghe, dr. hab. med., conferenţiar cercetător.

Pretendent:  Samohvalov Sergiu

Conducător ştiinţific: Anghelici Gheorghe, dr. hab.  med., conferenţiar cercetător.

Consiliul Ştiinţific Specializat: D 50.14.00.27-60 – Chirurgie

Tema tezei : Optimizarea metodelor de diagnostic şi tratament ale sindromului de insuficienţă intestinală postoperatorie

Specialitatea:  321.13 – CHIRURGIE

Data: 12.02.2014

Ora: 14.00

Local: bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 165, MD-2004, mun. Chişinău

Componenţa Consiliului Ştiinţific Specializat:

Preşedinte:

Gudumac Eva – dr. hab. med., prof. univ., academician al AŞM, șef Catedră  Chirurgie, ortopedie şi anesteziologie pediatrică, IP USMF  „Nicolae Testemiţanu”.

Secretar:

Casian Dumitru – dr. med., conf. univ., Catedra Chirurgie Generală Semiologie, IP USMF „Nicolae Testemiţanu”.

Membrii:

Bour Alin –  dr. hab. med., prof. univ.,  şef Curs Chirurgie al Facultăţii Stomatologie, IP USMF  „Nicolae Testemiţanu”.

Balica Ion  – dr. hab. med., conf. univ, şef secţie Chirurgie Toracică  IMSP SCR

Borta Vasile   – dr. med., conf. univ., catedra Microbiologie, Virusologie şi Imunologie a IP USMF „Nicolae Testemiţanu”.

 

Referenţi oficiali:

Târcoveanu Eugen – dr. med., prof. Univ., Iaşi Romania.

Bernic Jana – dr. hab. med., conf. univ, Catedra Chirurgie, Ortopedie şi Anesteziologie Pediatrică a IP USMF „Nicolae Testemiţanu”.

 

PRINCIPALELE PUBLICAȚII ȘTIINȚIFICE LA TEMA TEZEI ALE AUTORULUI

  1. Hotineanu V., Anghelici Gh., Moraru V., Crudu O., Samohvalov S. Sindromul de insuficienţă intestinală. Generalităţi. Unele aspecte patofiziologice asupra integrităţii barierei intestinale şi rolul ei în evoluţia sindromului de insuficienţă intestinală. Partea I. În: Arta Medica. Chişinău, 2009, nr. 5 (38), p. 19-22. ISSN: 1810-1852. Categoria C.
  2. Hotineanu V., Anghelici Gh., Moraru V., Crudu O., Samohvalov S. Sindromul de insuficienţă intestinală. Semnificaţia etiopatogenetică a răspunsului imun şi translocării endotoxinei în conexiune cu evoluţia sindromului insuficienţei intestinale. Partea II. În: Arta Medica. Chişinău, 2009, nr. 6 (39), p. 22-26. ISSN: 1810-1852. Categoria C.
  3. Hotineanu V., Anghelici Gh., Moraru V., Crudu O., Samohvalov S. Sindromul de insuficienţă intestinală. Translocarea bacteriană. Importanţa etiopatogenetică şi semnificaţia clinică în evoluţia sindromului de insuficienţă intestinală şi complicaţiile postoperatorii. Partea III. În: Arta Medica. Chişinău, 2010, nr. 1 (40), p. 24-27. ISSN: 1810-1852. Categoria C.
  4. Anghelici Gh., Moraru V., Crudu O., Samohvalov S. Translocarea bacteriană în cadrul peritonitei experimentale, factor de evoluţie a insuficienţei intestinale. În: Curierul Medical. Chişinău, 2010, nr. 3 (315), p. 200-206. ISSN 1875-0666. Categoria B.

Articole în culegeri de materiale internaţionale:

 

  1. Samohvalov S. Modern aspects of intestinal insufficiency syndrome postoperative management. In: Archives of the Balkan Medical Union. The XIX-th Second Congress of Emergency Medicine of the Republic of Moldova, on 22th-24th september 2013. vol. 48, nr. 3 – supplement, p. 43-45. ISSN 0041-6940.

  2. Tîbîrnă C., Crudu O., Samohvalov S., Safronova O. Metoda peritonitei induse – ca factor de dezvoltare a sindromului de insuficienţă intestinală (material experimental). În: Materialele conferinţei practico-ştiinţifice 30 ani a IMSP SCM „ Sf. Treime”. Chişinău, 2006, p. 22-23.

  3. Tîbîrnă C., Crudu O., Samohvalov S., Safronova O. Translocarea bacteriană-realitatea demonstrată experimental. În: Anale ştiinţifice ale Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Chişinău, 2006, vol. IV, p. 54-57. Categoria C.

  4. Tîbîrnă C., Petrov O., Iavelov I., Samohvalov S. Electrogastroenterografia periferică în practica clinică. În: Anale ştiinţifice ale Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie  „Nicolae Testemiţanu”. Chişinău, 2007, vol. IV, p. 122-127. Categoria C.

  5. Samohvalov S. Unele aspecte patofiziologice ale rolului tractului intestinal în evoluţia insuficienţei poliorganice la bolnavul chirurgical. În: Anale ştiinţifice ale Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „ Nicolae Testemiţanu”. Chişinău, 2009, vol. IV, p. 83-89. Categoria C.

  6. Tîbîrnă C., Anghelici Gh., Moraru V., Crudu O., Pisarenco S., Samohvalov S., Zaharia A. Translocarea bacteriană la bolnavul cirotic cu splenomegalie şi hipersplenizm sever. În: Arta Medica. Chişinau 2011, nr. 3 (46), p. 49-50. Categoria C.

  7. Moraru V., Samohvalov S., Anghelici Gh., Bujor P, Crudu O, Pisarenco S. Corelaţiile intoxicaţiei endogene şi răspunsul sistemic inflamator cu schimbările activităţii bioelectrice gastro-intestinale la bolnavi cu sindromul insuficienţei intestinale postoperatorie. În: Anale ştiinţifice ale Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „ Nicolae Testemiţanu”. Chişinau, 2012, vol. IV, p. 36-44. Categoria C.

  8. Samohvalov S. Electrostimularea biorezonanţă indirectă cu unde electromagnetice de diapazon milimetric în tratamentul sindromului de insuficienţă intestinală postoperatorie. În: Anale ştiinţifice ale Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „ Nicolae Testemiţanu”. Chisinău, 2012, vol. IV, p. 96-101. Categoria C.

Teze ale comunicărilor ştiinţifice internaţionale:

 

  1. Samohvalov S., Chiriac A. Some aspects of postoperative conduction of patients with intesti­nal insufficiency. În: The Ist International Medical Congress for Students and Young Doctors „MedEspera”. Curierul Medical. Chişinău, 2006, Special Edition, p. 88. ISSN: 0130-1535. 

  2. Samohvalov S., Crudu O. Optimizarea metodelor de diagnostic şi tratament al sindromului de insuficienţă intestinală postoperatorie. În: Materialele al XXIII-lea Congres Naţional de Chirurgie. Băile Felix, Romania, 2006, p. 63-64.

  3. Самохвалов C. Применение препарата Дюфалак в комплексном лечение синдрома кишечной недостаточности. В: Одиннадцатый Конгресс с Международным участием. Парентеральное и энтеральное питание. Москва, Россия, 2007, с. 72-73.

  4. Samohvalov S., Crudu O., Erlih M., Panteleiciuc D., Pascali T. Stimularea electro­magneto-biorezonanţă în tratamentul insuficienţei intestinale postoperatorii. Materialele celui de al XI-lea Congres al Asociaţiei chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova şi celei de a XXXIII-a reuniuni a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeşu”. În: Arta Medica.. Chişinău, 2011, nr. 3 (46), p. 158-159. ISSN: 1810-1852. 

Brevete de invenţie

  1. Samohvalov S. Metoda de tratament a sindromului de insuficienţa intestinală postoperatorie. MD 3282 G2 2007.04.30. În:BOPI nr. 4/2007, p. 29-30.

  2. Anghelici Gh., Samohvalov S., Moraru V. Metoda de decontaminarea selectivă a tractului gastrointestinal în sindromul insuficienţei intestinale. MD 620 Z 2013.11.30. În:BOPI nr. 4/2013, p.33.

Rezumatul tezei:

 Problematica abordată: Evoluţia gravă, clinic – nefavorabilă a bolnavului chirurgical, de regulă, e condiţionată de insuficienţa poliorganică cu o incidenţă de circa 10-25% şi o letalitate extrem de înaltă. Diverşi autori atribuie leziunilor morfo-funcționale „poststress” ale tractului gastro-intestinal rolul de factor primordial în survenirea insuficienţei poliorganice, în acest context implementîndu-se entitatea de sindromul insuficienţei intestinale (SII). O apreciere eronată a caracterului și gradului dereglărilor funcțiilor tractului digestiv poate conduce spre înrautăţirea rezultatelor tratamentului, iar în pofida realizărilor evidente ale chirurgiei abdominale, rata complicaţiilor postoperatorii corelate cu disfuncţia intestinală rămîne a fi înaltă şi cuprinde limite de la 5 spre 50% observaţii, cu o creștere a mortalităţii postoperatorii de la 5% până la 18% .

 

Conţinutul de bază al tezei. Lucrarea este expusă pe 114 pagini de text de bază şi este constituită din introducere, 5 capitole de studii proprii, concluzii, recomandări practice, bibliografie din 203 titluri, 8 anexe, 43 figuri, 20 tabele şi 3 formule. Rezultatele obţinute sunt publicate în 16 lucrări ştiinţifice.

 

Rezultatele ştiinţifice principale înaintate spre susţinere:

  1. Translocarea bacteriană reprezintă un fenomen substanţial în progresarea şi agravarea peritonitei în condiţiile sindromului de insuficienţă intestinală postoperatorie.

  2. Sindromul de insuficienţă intestinală postoperatorie se caracterizează prin inhibarea primară a reglării autonome a motilităţii segmentelor proximale a intestinului subţire, urmată de scăderea potenţialului bioelectric al peacemaker-ului gastroduodenal şi segmentelor distale, evoluate pe fundalul micşorării activităţii bioelectrice sumare a tractului digestiv. Gradul avansat al SII se manifestă prin „prăbuşirea” totală a activităţii bioelectrice sumare, fapt ce indică asupra decompensării funcţiei motor-evacuatorii a tractului digestiv.

  3. Evoluţia sindromului de insuficienţă intestinală se caracterizează printr-un răspuns sistemic inflamator pronunţat cu disbalanţa echilibrului citokinic. Eliminarea în ascensiune a mediatorilor proinflamatorii în fazele iniţiale, este urmată ulterior de o „explozie” a celor antiinflamatorii. Odată cu avansarea SII are loc o concurenţa acerbă dintre mediatorii ambelor clase, cu involuţia inflamaţiei sistemice în cazul prevalării acţiunii citokinelor antiinflamatorii, sau progresarea ei în insuficienţa multiplă de organe în cazul hipercitokinemiei proinflamatorii.

  4. Progresarea concomitentă a intoxicaţiei endogene şi răspunsului sistemic inflamator în cadrul evoluţiei SII se asociază cu depresia etapată a activităţii bioelectrice a segmentelor tractului digestiv pînă la caderea indicelor EGEG de bază în SII gr.III.

  5. Perfecţionarea metodelor patogenetic argumentate de tratament complex al pacienţilor cu sindrom de insuficienţă intestinală postoperatorie prin decontaminare selectivă a tractului digestiv, terapie prokinetică electivă şi adjustarea stimulării biorezonante cu unde electromagnetice de frecvenţă extraînaltă contribuie substanţial la reducerea ratei complicaţiilor postoperatorii şi diminuarea letalităţii postoperator.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute. În baza modelului original al peritonitei induse experimental, a fost demonstrată importanţa translocării bacteriene ca element substanţial în progresarea peritonitei şi agravarea sindromului insuficienţei intestinale. În premieră s-au studiat modificările activităţii bioelectrice ale tractului digestiv în funcţie de gravitatea sindromului de insuficienţă intestinală postoperatorie, folosind metoda neinvazivă de EGEG computerizată. Pentru prima dată s-a dovedit, că evoluţia SII se caracterizează prin creşterea plasmatică a marcherilor intoxicaţiei endogene pe măsura agravării lui şi răspuns sistemic inflamator pronunţat soldat cu disbalanţa echilibrului citokinic, caracterizată iniţial prin hipercitokinemie proinflamatorie, urmată ulterior de o „explozie” a citokinelor antiinflamatorii. În baza analizei comparative a marcherilor intoxicaţiei endogene şi datelor EGEG computerizate a fost stabilită o conexiune directă între parametrii intoxicaţiei endogene şi perturbările activităţii bioelectrice gastro-intestinale în cadrul evoluţiei SII postoperator. În premieră s-a studiat influienţa electrostimulării biorezonante indirecte prin unde electromagnetice asupra activităţii bioelectrice a tractului digestiv şi s-a demonstrat acţiunea ei benefică în restabilirea motilităţii intestinale.