Leonid Feghiu – susţinerea tezei de doctor în științe medicale

Pretendent: Feghiu Leonid

Conducător ştiinţific: Verega Grigore – dr. hab. șt. med., conferențiar universitar

Consultant ştiinţific: Topor Boris – dr. hab. șt. med., profesor universitar, şef catedră Anatomie topografică și chirurgie operatorie

Consiliul ştiinţific specializat: Ortopedie și traumatologie

Tema tezei: Lambourile perforante ale gambei în tratamentul defectelor tisulare

Specialitatea: Ortopedie și  traumatologie

Data 5 noiembrie 2014

Ora 14:00

Local: IMSP Spitalul Clinic de Traumatologie și Ortopedie

Principalele publicaţii ştiinţifice la tema tezei:

1. Feghiu Leonid. Lambourile perforante: aspecte de clasificare şi nomenclatură. Discuţii şi controverse. În: Curierul medical. Chișinău 2011, nr 1 (319), p.56-63. Categoria B.
2. Feghiu Leonid. Studiu anatomic al vaselor perforante ale gambei. Curierul medical. Chișinău 2011, nr 4 (322), p. 46-52. Categoria B.
3. Feghiu Leonid. Perforantele tibiale anterioare ale gambei: studiu anatomic şi dopplerografic. În: Anale Ştiinţifice ale Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”, vol. 4. Chișinău, 2011, p.217-223 Categoria C.
4. Feghiu Leonid.  Particularități de vascularizare și hemodinamică a lamboului perforant (Revista literaturii). În: Buletinul academiei de științe a Moldovei. Chișinău 2012, 4 (36), p. 272-278. Categoria B.
5. Feghiu L. Aspecte de programare și tratament chirurgical al defectelor tisulare ale gambei cu lambou perforant tibial posterior. Conferința Națională în cadrul Asociației Ortopezilor –Traumatologi din Republica Moldova. În: Arta Medica. Chișinău 2010, Nr.2 (41), p.56-58. Categoria B.
6. Feghiu L., Verega Gr., Pîslaru Stela. Studiu anatomic și examinarea doppler a vaselor perforante tibiale porterioare ale gambei. Materialele celui de al VII-lea Congres al Ortopezilor-traumatologi din Republica Moldova ”AOTRM – 50 de ani”. În Arta Medica. Chișinău 2011, Nr.2 (45), Supliment p. 240-243. Categoria B.
7. Фегю Л., Верега Г., Шаповалов И., Мидони А., Клипа М., Йордэкеску Р. Травматическая ампутация пальца обручальным кольцом. Вопросы реконструктивной и пластической хирургии 2010. Tom 13, N 4 (35). c.20-28
8. Фегю Л., Верега Г. Некоторые особенности использования островкового медиального подошвенного лоскута. Вопросы реконструктивной и пластической хирургии, 2010. Tom 11, N 2.(33). c.10-17.
9. Фегиу Л., Верега Г., Иордэкеску Р., Унгурян Т., Иванов В., Клипа М. Кожносухожильный лоскут голени для пластики инфицированных сочетанных дефектов ахилловой области. 2013 Вопросы реконструктивной и пластической хирургии, 2013.Tom 16, N 2 (45), c. 20-28.
10. Feghiu L., Verega Gr., Iordăchescu R., Bîrcă R., Ungureanu T., Ivanov V., Clipa M. Le lambeau tendinocutane dans les plasties des pertes de substance septique de la region achilleenne. Archives of the Balcan Medical  Union, 2013, Vol.48 Nr. 3 Suppplement, p. 93-99.

REZUMATUL TEZEI

Problematica abordată

Lambourile perforante (LP)  reprezintă, la momentul actual, una din cele mai noi metode de tratament al defectelor tisulare și este una din metodele de neînlocuit în cazul defectelor tisulare la nivelul gambei și piciorului. Recoltarea LP este relativ rapidă, iar locul recipient posedă aceeaşi textură, grosime, pliabilitate şi pigmentaţie ca şi a ţesuturilor pierdute. Tehnica LP poate fi aplicată în cazurile reconstructive cu resurse financiare reduse şi oferă soluţii pentru reconstrucţia posttraumatică chiar şi în afara centrelor microchirurgicale mari.

Conţinutul de bază al tezei

Teza este structurată în introducere cinci capitole, succedate logic. În Introducere, se argumentează actualitatea şi gradul de studiere a temei de cercetare, este trasat scopul, sunt formulate obiectivele cercetărilor, se dă o succintă caracteristică a tezei, a noutăţii ştiinţifice şi valorii aplicative şi practice a acesteia.

În capitolul 1 Lamboul perforant şi utilitatea acestuia în tratamentul defectelor gambei se prezintă conceptele moderne de tratament ale defectelor tisulare ale gambei, clasificarea și nomenclatura LP,particularități de vascularizație și hemodinamice ale LP, zonele donatorii de LP ale gambei

În capitolul 2 Materiale și metode de cercetare sunt prezentate studiile anatomice și         studiul ultrasonografiei doppler ale vaselor perforante. Este descrisă caracteristica studiului clinic.

În capitolul 3 Rezultatele studiului anatomic şi a ultrasonografiei doppler a vaselor perforante ale gambei sunt prezentate rezultatele studiului anatomic prin injectarea de coloranți în vasele gambei, rezultatele studiului anatomic prin semicorozia şi corozia gambei, rezultatele ultrasonografiei Doppler și analiza comparativă a caracteristicilor anatomice ale vaselor perforante ale gambei cu cele ale ultrasonografiei Doppler.

În capitolul 4 Intervenţiile reconstructive a defectelor tisulare ale gambei şi piciorului cu lambouri recoltate pe vasele perforante  este descrisă caracteristica eșantionului general de studiu. Sunt descrise cele 5 loturi clinice în dependență de tipul lamboului, tehnicile chirurgicale.

În capitolul 5 Rezultatele clinice ale intervenţiilor reconstructive cu lambouri modelate în baza vaselor perforante ale gambei. Sunt prezentate rezultatele clinice ale intervenţiilor reconstructive cu lambouri modelate în baza vaselor perforante ale gambei Evaluarea utilităţii ultrasonografiei Doppler în planificarea lambourilor modelate în baza vaselor perforante ale gambei. Evaluarea efectelor intervenţiilor reconstructive cu lambouri modelate în baza perforantelor gambei asupra performanţelor fizice, criteriilor estetice şi a calităţii vieţii pacienților.

Principalele rezultate obţinute

A fost demonstrat că cele mai mari perforante sunt cele originare din ATP urmate de PP. La fel, PTP sunt și cele mai numeroase. Cele mai mici în ceea ce privește diametrul precum și numărul de perforante per gambă sunt cele originare din ATA. A fost demonstrat prezența relațiilor vasculare între PTP și PTA pe suprafața anteromedială a tibiei, ceea ce a permis modelarea pentru prima dată a LPTPC. Prezența relațiilor vasculare între PTP și PP pe suprafața tendonului Achile a permis modelarea pentru prima dată a LPTFP.

Analiza comparativă a caracteristicilor anatomice a vaselor perforante în studiul cadaveric cu datele obținute la ultrasonografia Doppler a permis elaborarea unei hărți a densității perforantelor de-a lungul gambei cu evidențierea intervalelor preferențiale de apariție a acestora. Lambourile perforante ridicate în baza perforantelor tibiale sunt cel mai frecvent utilizate pentru reconstrucţia defectelor gambiere. LPTP modelat prin tehnica perforant ”plus” a demonstrate un coeficient mare de utilitate și pentru partea distală a piciorului. LPTPC este cel mai indicat pentru pentru reconstrucţia defectelor tisulare asociate cu defecte osoase de la nivelul treimii medii a gambei.

Lambourile perforante ridicate în baza perforantelor peroneale (atît cele modelate prin tehnica propeller cît și cele ”plus”) au cel mai mare coeficient de utilitate pentru defectele localizate în partea distală a membrului inferior: regiunea gleznei, regiunea tendonului Achile, regiunea calcaneului. LPTFP este recomandat în cazul defectelor tegumentare ale treimii distale a gambei sau a piciorului acompaniate de defecte ale tendonului Achile.