Cercetari Header image

Larisa Solomon – susţinerea tezei de doctor în medicină

Data
dr. hab. med., prof. univ., Spinei Larisa

Pretendent: Solomon Larisa

Conducător ştiinţific: dr. hab. med., prof. univ., Spinei Larisa

Consultant ştiinţific: dr. hab. med., prof. univ., Dumbrava Vlada-Tatiana

Tema tezei: Impactul cirozei hepatice asupra sănătăţii populaţiei Republicii Moldova

Specialitatea: 331.03 – Medicină socială şi management

Data: 21.05.2014

Ora: 14.00

Localul:  mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 165, aula 204

Consiliul ştiinţific specializat : D 50.331.03-01

Preşedinte:

Tintiuc Dumitru, dr. hab. med., profesor universitar, şef catedră Medicină socială şi management sanitar, IP USMF „Nicolae Testemiţanu”

Secretar:

Margine Leonid, dr. med., asistent  universitar, catedra Medicină socială şi management sanitar, IP USMF „Nicolae Testemiţanu”

Membrii:

Grejdean Fiodor, dr. hab. med., profesor universitar, catedra Medicină socială şi management sanitar, IP USMF „Nicolae Testemiţanu”

Ciocanu Mihail, dr. hab. med., profesor universitar, catedra Medicină socială şi management sanitar, IP USMF „Nicolae Testemiţanu”

Lozan Oleg, dr. hab. med., conferenţiar universitar, director, Şcoala de Management în Sănătate Publică, IP USMF „Nicolae Testemiţanu”

Cojocaru Victor, dr. hab. med., profesor universitar, şef catedră Anesteziologie şi reanimatologie nr.2, IP USMF „Nicolae Testemiţanu”

Proca Nicolae, dr. med., conf. univ., Departamentul Medicină Internă, disciplina Gastroenterologie, IP USMF „Nicolae Testemiţanu”

Rîmiş Constantin, dr. med., conferenţiar universitar, Şcoala de Management în Sănătate Publică, IP USMF „Nicolae Testemiţanu”

Referenţi ştiinţifici oficiali:

Ciobanu Gheorghe, dr. hab. med., profesor universitar, şef catedră „Urgenţe medicale” IP USMF „Nicolae Testemiţanu”

Bivol Angela, dr. med., şef Centru Resurse informaţionale, AMT Botanica, mun. Chişinău

Principalele publicaţii la tema tezei ale autorului:

  • Larisa Taucci. Evoluţia hepatopatiilor la adulţi în Republica Moldova. În: Anale ştiinţifice ale Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, volumul II. Chişinău, 2005, pag.182-185. Categoria C.
  • Larisa Spinei, Larisa Taucci. Evoluţia procesului epidemiologic al cirozei hepatice în Republica Moldova. În: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină, revista ştiinţifico-practică. Chişinău, 2006, 3(14), pag. 37-39. Categoria B.
  • Larisa Taucci, Larisa Spinei, Vlada-Tatiana Dumbrava. Mortalitatea prin ciroze hepatice în Republica Moldova – ca problema medico-socială. În: Anale ştiinţifice ale Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, volumul II. Chişinău, 2006, pag.124-129. Categoria C.
  • Larisa Taucci, Larisa Spinei. Problema invalidităţii prin ciroze hepatice. În: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină, revista ştiinţifico-practică. Chişinău, 2007, 2(17), pag. 12-14. Categoria B.
  • Larisa Taucci, Larisa Spinei, Vlada-Tatiana Dumbrava. Factorii de risc în cronicizarea hepatitelor virale. În: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină, revista ştiinţifico-practică. Chişinău, 2008, 1(23), pag. 15-17. Categoria B.
  • Larisa Solomon, Larisa Spinei. Caracteristica medico-socială a adulţilor cu ciroze hepatice din Republica Moldova. În: Anale ştiinţifice ale Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Volumul II. Chişinău, 2012, pag. 249-254. Categoria C.
  • Larisa Solomon, Larisa Spinei. Managementul prevenţiei cirozei hepatice la adulţi. Materialele Congresului III al Medicilor de Familie din Republica Moldova cu participarea internaţională, 17-18 mai 2012. În: Curierul medical. Chişinău, 2012, 3(327), pag. 326-329. Categoria B.
  • Larisa Solomon, Larisa Spinei. Caracteristica mortalităţii prin ciroze hepatice la populaţia adultă din Republica Moldova. În: Materialele Conferinţei Ştiinţifico-practice Naţionale „Sănătatea copiilor şi factorii exogeni de risc” cu participare internaţională, 4-5 mai 2012. Chişinău, 2012, pag. 128-132.
  • Larisa Solomon. Impactul cirozei hepatice asupra sănătăţii publice. În: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină, revista ştiinţifico-practică. Chişinău, 2014, 1(52), pag. 15-17. Categoria B.

Rezumatul tezei:

Problematica abordată: Ciroza hepatică este o patologie cu răspândire largă în Republica Moldova. În ultimii ani s-a înregistrat o tendinţă generală de sporire a morbidităţii prin ciroze hepatice. În structura mortalităţii generale mortalitatea cauzată de bolile aparatului digestiv ocupă a treia poziţie după bolile aparatului circulator şi tumori. După neoplasme, ciroza hepatică este cea mai frecventă cauză a decesului în gastroenterologie. În „topul ţărilor” cu cea mai mare rată standardizată a mortalităţii prin bolile cronice ale ficatului şi ciroză hepatică, Republica Moldova ocupă primul loc. Cele menţionate argumentează necesitatea unui studiu ştiinţific, în scopul cercetării cirozei hepatice prin prisma sănătăţii publice.

 

Conţinutul de bază al tezei: materialul tezei este expus pe 147 pagini şi constă din introducere, 5 capitole, concluzii generale şi recomandări practice. În lucrare sunt citate 144 surse bibliografice. Materialul ilustrativ cuprinde 18 tabele şi 61 figuri. Sunt descrise criteriile de referinţă ale studiului; actualitatea şi importanţa problemei abordate; scopul şi obiectivele lucrării; noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute; importanţa teoretică şi valoarea aplicativă a rezultatelor obţinute. Rezultatele cercetării ştiinţifice şi-au găsit implementarea în elaborarea algoritmului de management şi metodei de calculare a pronosticului morbidităţii şi mortalităţii prin cirozei hepatice, metodei de calculare a decesului prematur prin ciroze hepatice, în utilizarea modelului estimării a factorilor de risc în dezvoltarea şi cronicizarea cirozei hepatice prin aplicarea chestionarului specializat.

Principalele rezultate obţinute: a fost evaluată sănătatea populaţiei cu ciroze hepatice din Republica Moldova; au fost evaluaţi factorii de risc, ce duc la dezvoltarea şi progresarea cirozelor hepatice; a fost calculat decesul prematur prin ciroza hepatică; a fost determinat impactul cirozelor hepatice asupra sănătăţii populaţiei; a fost determinată interacţiunea diferitor factori în corelaţie cu ciroza hepatică.