Cheptea Dumitru - susținerea tezei de doctor în științe medicale

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, sala de conferințe 204 (bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 165, or. Chișinău).

Ședința comisiei de susținere publică a tezei de doctor în științe medicale cu tema ,,Factorii de risc și starea de sănătate a cadrelor didactice din instituțiile de învățământ general”

A absolventului doctoratului: Dumitru Cheptea

Program de doctorat:  331.02 Igienă

Conducător științific: Cebanu Serghei, doctor habilitat în științe medicale, conferențiar universitar, Departamentul Medicină Preventivă, specialitatea: 331.02 Igienă

Conducător prin cotutelă: Bucun Nicolae, doctor habilitat în psihologie, profesor universitar

Membrii Comisiei de îndrumare:

1. Friptuleac Grigore, dr. hab. șt. med., prof. univ., Disciplina de igienă;
2. Deleu Raisa, dr. șt. med., conferențiar universitar, Disciplina de igienă;
3. Cernițanu Mariana, dr. psih., conferențiar universitar, Catedra de sănătate mintală, psihologie medicală și psihoterapie.                                   

Membri ai Comisiei de doctorat:

1. Pînzaru Iurie, dr. hab. șt. med., conf. univ., șef Direcția cercetare și inovare în domeniul sănătății publice, Agenția Națională pentru Sănătate Publică - președinte;
2. Cebanu Serghei, dr. hab. șt. med., conf. univ., USMF ,,Nicolae Testemițanu”, Disciplina de igienă, Departamentul Medicină Preventivă - conducător de doctorat;
3. Friptuleac Grigore, dr. hab. șt. med., prof. univ., Disciplina de igienă, Departamentul Medicină Preventivă - referent, membru al comisiei de îndrumare;
4. Bodrug Nicolae, dr. hab. șt. med., prof. univ., Disciplina de geriatrie și medicina muncii, Departamentul Medicină Internă, USMF ,,Nicolae Testemițanu”- referent;
5. Puzur Elena, dr. șt. psihol., conf. univ., Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău - referent;
6. Popa Ioana, conf. univ., Departamentul de Sănătate Publică, Medicină Legală și Experimentală, Universitatea din Pavia (Italia) - referent;
7. Bernic Vladimir, dr. șt. med., conf. cercet., Direcția cercetare și inovare în domeniul sănătății publice, Agenția Națională pentru Sănătate Publică - referent.

Teza și rezumatele pot fi consultate la adresa electronică:

Teza: https://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/31465

Rezumat (română):  https://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/31467

Rezumat (engleză): https://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/31466

• Cele mai relevante publicații

• Monografii:

1. Deleu R., Cebanu S., Pînzaru I., Cheptea D., Meșina V., Gherciu-Tutuescu S., Bucata E. Sănătatea în relație cu munca. Chișinău: Print Caro, 2024, 263 p. ISBN 978-9975-180-26-9.

• Contribuții în monografii

2. Фриптуляк Г., Чебану С., Кептя Д. Проблемы здоровья учителей в условиях пандемии COVID-19. В: Человек и пандемия Сovid-19: философские, психолого-педагогические и медицинские аспекты. Международная междисциплинарная коллективная монография, под ред. Бахтина М. В., Кохана С. Т. Рагуза - Чита – Москва: Энциклопедист-Максимум, 2022, с. 200-207. ISBN 978-5-9293-2994-4.

• Articole în reviste științifice peste hotare:
• articole în reviste ISI, SCOPUS și alte baze de date internaționale recunoscute de ANACEC

3. Cheptea, D., Russu-Deleu, R., Meşina, V., Friptuleac, Gr., Cebanu, S. Assessment of burnout among teachers during the covid-19 pandemic. In: Archives of the Balkan Medical Union. 2021; 2(56): 179-184. ISSN 1584-9244. (IF: 0,176).
4. Mijakoski D., Cheptea D., Marca SC., Shoman Y., Caglayan C., Bugge MD., Gnesi M., Godderis L., Kiran S., McElvenny DM., et al. Determinants of Burnout among Teachers: A Systematic Review of Longitudinal Studies. In: Int J Environ Res Public Health. 2022; 19(9): 5776. https://doi.org/10.3390/ijerph19095776 (IF: 4,614).
5. Shoman Y., El May E., Marca SC., Wild P., Bianchi R., Bugge MD., Caglayan C., Cheptea D., Gnesi M., Godderis L., Kiran S., McElvenny DM., Mediouni Z., Mehlum IS., Mijakoski D., Minov J., van der Molen HF., Nena E., Otelea M., Guseva Canu I. Predictors of Occupational Burnout: A Systematic Review. In: Int J Environ Res Public Health. 2021; 18(17): 9188. doi: 10.3390/ijerph18179188. PMID: 34501782; PMCID: PMC8430894 (IF: 4,614).

• Articole în reviste științifice naționale acreditate:

• articole în reviste de categoria B

6. Cheptea D. Particularitățile factorilor de risc ocupațional în rândul cadrelor didactice. În: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. 2019; 4(82): 136-139. ISSN 1729-8637.
7. Russu-Deleu R., Gherciu S., Buta G., Cheptea D., Apostu E. Evaluarea stării de sănătate a populației în vârstă aptă de muncă în relație cu ocupația. În: Arta Medica. 2020; 4(77): 71-74. ISSN 1810-1852.
8. Russu-Deleu R., Pînzaru I., Gherciu S., Cheptea D., Meşina V. Evaluarea calitativă și cantitativă a stării de sănătate a salariaților: probleme și căi posibile de rezolvare. În: Arta Medica. 2020; 4(77): 49-54. ISSN 1810-1852.
9. Russu-Deleu R., Cebanu S., Cheptea D. Sănătatea ocupațională în Republica Moldova: caracteristici și constrângeri. În: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. 2020; 5(87): 55-62. ISSN 1729-8687.
10. Cheptea D., Cociu S., Cazacu-Stratu A., Russu-Deleu R. Strategiile de prevenire şi limitare a răspândirii pandemiei COVID-19. În: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova. 2020; 1(23): 146-157. ISSN 2345-1467.
11. Cheptea D. Influența factorilor de risc ai mediului ocupațional asupra stării de sănătate a cadrelor didactice. In: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. 2020; 5(87): 43-47. ISSN 1729-8687.
12. Cheptea D. Assessment of teachers’ health in relation to working conditions. In: Mold Med J. 2021; 64(5): 51-55. ISSN 2537-6373.
13. Cheptea D., Rubanovici V., Chirlici A., Puzur E, Cebanu S. Regimul alimentar al cadrelor didactice ca factor de risc al mediului ocupațional din instituțiile de învățământ primar și secundar general din Republica Moldova. În: Arta Medica. 2022; 85(4): 70-73. ISSN 1810-1852.
14. Cheptea D., Deleu R., Meșina V., Cebanu S. Evaluarea afecțiunilor musculo-scheletice profesionale și a riscurilor ergonomice la cadrele didactice. În: Arta Medica. 2024; 92(3): 20-24. ISSN 1810-1852.

• Articole în lucrările conferinţelor științifice:
• internaţionale desfășurate peste hotare

15. Deleu R., Cheptea D., Cebanu S. Occupational Stress as a predictor of burnout among preventive medicine physicians. In: Proceedings of Final Conference ”Doctoral Research in Public Health and Social Sciences”. Yerevan, Armenia: 2022; pp. 235-247, ISBN 978-9939-65-256-6..

Rezumatul tezei:

Structura tezei: Teza este expusă pe 159 pagini, cuprinde lista abrevierilor, lista figurilor și a tabelelor, introducere, 4 capitole, sinteza rezultatelor obținute, concluzii generale, recomandări practice, bibliografia cu 221 de surse, compartimentul cu anexe, informații privind valorificarea rezultatelor cercetării, declarația privind asumarea răspunderii, CV-ul autorului și adnotările în limbile română și engleză.

Scopul cercetării: evaluarea stării de sănătate și a factorilor de risc profesionali la cadrele didactice din instituțiile de învățământ general, în vederea elaborării măsurilor de prevenție a maladiilor.

Noutatea și originalitatea rezultatelor științifice obținute. Noutatea științifică și originalitatea lucrării sunt determinate de obiectul de studiu și de metodologia utilizată. În premieră, studiul igienic actual s-a axat pe studierea condițiilor de muncă ale cadrelor didactice și a stării lor de sănătate. A fost investigat stresul profesional, care este unul dintre factorii care contribuie la dezvoltarea bolilor psihosomatice, în special în rândul profesoarelor. Pentru prima dată a fost cercetat, din punct de vedere igienic, sindromul de ardere profesională, cu identificarea factorilor etiologici și elaborarea unor metode moderne de gestionare a acestora.

Importanța teoretică. Importanța teoretică a cercetării rezidă în aprofundarea cunoștințelor privind relația complexă dintre condițiile de muncă din învățământul general și starea de sănătate a cadrelor didactice. În contextul Republicii Moldova, unde lipsesc studii ample și sistematizate referitoare la sănătatea ocupațională a profesorilor, această lucrare contribuie esențial la fundamentarea științifică a unui domeniu puțin explorat, dar cu impact major asupra sistemului educațional și de sănătate publică. Studiul extinde cadrul teoretic al igienei ocupaționale prin identificarea și analizarea multidimensională a factorilor de risc fizici, psihosociali, comportamentali și de mediu, specifici activității didactice.

            Cercetarea oferă un model integrat de evaluare a sănătății profesionale, bazat pe metode de analiză igienică, chestionare validate științific și indicatori fiziologici obiectivi. Este argumentată științific legătura dintre expunerea ocupațională cronică și apariția unor modificări funcționale ale sistemelor nervos, cardiovascular și osteo-articular, ceea ce favorizează înțelegerea fiziopatologiei stresului ocupațional.

Un alt element de noutate teoretică constă în abordarea integrativă a sindromului de burnout și a stresului posttraumatic în rândul cadrelor didactice, cu investigarea factorilor determinanți și a corelațiilor acestora cu vechimea în muncă, mediul de trai și parametrii de sănătate reproductivă. Acest cadru teoretic poate servi drept bază pentru dezvoltarea viitoarelor politici de sănătate ocupațională și de intervenții personalizate.

Extinderea frontierelor cunoașterii științifice în domeniul igienei și a sănătății ocupaționale în educație oferă suport conceptual și metodologic pentru cercetări ulterioare, contribuind astfel la dezvoltarea intervențiilor de promovare a sănătății în mediul educațional.

Valoarea aplicativă a cercetării. Valoarea aplicativă a cercetării constă în potențialul său de a genera intervenții concrete și fezabile pentru ameliorarea condițiilor de muncă ale cadrelor didactice și pentru promovarea sănătății în învățământul general. Datele obținute permit fundamentarea științifică a unor măsuri de prevenție, adaptate contextului profesional al cadrelor didactice, cu accent pe regimul de muncă 11 și odihnă, reducerea expunerii la factori de stres psihoemoțional, îmbunătățirea microclimatului școlar și optimizarea posturii în timpul activității didactice.

Rezultatele pot fi valorificate de Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și Cercetării, precum și de instituțiile subordonate, în scopul elaborării politicilor de sănătate ocupațională în mediul educațional. Studiul oferă și un suport metodologic pentru formarea continuă a cadrelor didactice, prin integrarea în cursuri de instruire axate pe prevenirea burnout-ului, gestionarea stresului ocupațional și adoptarea unui stil de viață sanogen.

Evaluarea igienică a stării de sănătate a profesorilor a permis elaborarea unor profiluri de risc, utile în inițierea programelor de screening și de intervenție timpurie în școli. Chestionarele și instrumentele utilizate pot fi adaptate și aplicate periodic de către medicii de medicină a muncii sau din centrele de sănătate publică în cadrul programelor naționale de supraveghere a bolilor netransmisibile.

Totodată, lucrarea fundamentează necesitatea îmbunătățirii dotărilor tehnice ale școlilor, în special în ceea ce privește iluminatul, confortul termic și mobilierul ergonomic în vederea reducerii riscurilor profesionale, inclusiv a celor ce afectează sistemul osteo-articular. Astfel, cercetarea nu doar identifică problemele, ci oferă soluții practice și măsurabile, ceea ce îi conferă o valoare aplicativă ridicată în contextul realităților educaționale și sanitare din Republica Moldova.

Cuvinte-cheie: cadre didactice, sănătate ocupațională, factori de risc profesional, burnout (sindromul de epuizare profesională), stres ocupațional, ergonomie, morbiditate, igienă ocupațională, sănătate publică, prevenție.