Cercetari Header image

Trifan Diana - susținerea tezei de doctor în științe medicale

Date
Conducător științific
Uncuța Diana, doctor habilitat în științe medicale, conferențiar universitar

 

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova, sala de conferințe 205 (bd. Ştefan cel Mare și Sfânt, 165, Chișinău).

Ședința comisiei de susținere a tezei de doctor în științe medicale cu tema „Metode biologice de tratament în caria dentară profundă la dinții permanenți”.

 

A absolventei doctoratului Trifan Diana

 

Program de doctorat: 323.01 Stomatologie

 

Conducător științific: Uncuța Diana, doctor habilitat în științe medicale, conferențiar universitar.

 

Membrii Comisiei de îndrumare:

Bajurea Nicolae, doctor în științe medicale, conferențiar universitar, Catedra de propedeutică stomatologică „Pavel Godoroja”, specialitatea 323.01 Stomatologie;

Stepco Elena, doctor în științe medicale, conferențiar universitar Catedra de chirurgie oro-maxilo-facială pediatrică și pedodonție „Ion Lupan”, specialitatea 323.01 Stomatologie;

Istrati Dorin, doctor în științe medicale, conferențiar universitar Catedra de stomatologie terapeutică, specialitatea 323.01 Stomatologie.

 

Membrii Comisiei de doctorat:

Spinei Aurelia, doctor habilitat în științe medicale, conferențiar universitar, Catedra de chirurgie oro-maxilo-facială pediatrică și pedodonție „Ion Lupan” – Președinte.

Zănoagă Oleg, doctor în științe medicale, conferențiar universitar, Catedra de chirurgie oro-maxilo-facială și implantologie orală „Arsenie Guțan” – Secretar.

Uncuța Diana, doctor habilitat în științe medicale, conferențiar universitar, Catedra de propedeutică stomatologică „Pavel Godoroja”  –  conducător științific.

Fala Valeriu, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar, membru corespondent al AȘM, Catedra stomatologie terapeutică.

 

Referenți oficiali:

Istrati Dorin, doctor în științe medicale, conferențiar universitar, Catedra de stomatologie terapeutică – membru al comisiei de îndrumare;

Șabazova Adriana, doctor în științe medicale, Clinica „Clean Dent”, Chișinău.  

Daniela-Elena Costea, Dr., Prof., Universitatea din Bergen, Norvegia.

 

Teza și rezumatele pot fi consultate la adresa electronică:

Teza: https://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/27333

Rezumatul: https://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/27334

Summary: https://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/27335

Avizele/comentariile/propunerile la teză pot fi transmise la adresa electronică phdschool@usmf.md sau depuse în forma pe hârtie la Școala doctorală în domeniul Științe medicale (bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 165, bir. 225 între orele 9.00-18.00).

 

Principalele publicaţii ştiinţifice la tema tezei ale autorului

  • Articole în reviste științifice naționale acreditate:
  • articole în reviste de categoria B
  1. Trifan D., Uncuța D. Treatment of deep carious lesions with mineral trioxide aggregate: clinical case report. În: Mold J Health Sci. 2023; 10(3):85-88. ISSN: 2345-1467. https://doi.org/10.52645/MJHS.2023.3.11
  2. Trifan D., Uncuța D. Single visit indirect pulp capping with Biodentine: clinical case report. În: Mold J Health Sci. 2024; 11(1):72-76. ISSN: 2345-1467  https://doi.org/10.52645/MJHS.2024.1.11
  • articole în reviste de categoria C
  1. Trifan D. Statutul actual al materialelor pentru coafajul pulpar al dinţilor permanenţi. În: Medicina stomatologică. 2020; 4 (57): 42-50. ISSN 1857-1328.
  • Rezumate/abstracte/teze în lucrările conferinţelor științifice naționale și internaţionale
  1. Nistreanu D., Cheptanaru O., Trifan D., Calitca M., Ivasiuc I., Uncuţa D. Treatment of dental caries with light cure composite materials. In: Archives of the Balkan Medical Union, p. 295, June 7-9, 2023 Chișinău, Republic of Moldova.
  2. Trifan D., Ivasiuc I., Calitca M., Uncuţa D. Use of calcium silicate materials in direct pulp capping in permanent teeth. In: Archives of the Balkan Medical Union, p. 292, June 7-9, 2023 Chișinău, Republic of Moldova.
  3. Trifan D. Use of calcium hydroxyde in a deep carious lesion – case presentation. In: Abstract book The 7th International Medical Congress for Students and Young Doctors MedEspera. Chișinău. 2018, p. 225. ISBN 978-9975-47-174-9.
  • Brevete de invenţii, patente, certificate de înregistrare, materiale la saloanele de invenţii
  1. Trifan D., Uncuța D. Metodă biologică de tratament a cariei dentare profunde cu silicat tricalcic. Brevet de invenţie de scurtă durată. În proces de acordare Nr. depozit: s 2023 0096 Data depozit: 2023.11.28
  • Compendiu:
  1. Trifan D., Uncuța D. Caria dentară profundă și particularități de preparare. Materiale curative și tehnici de menținere a vitalității pulpare. Chișinău: Tipografia Nr.1; 2023. 40 p. ISBN 978-9975-82-339-5.
  • Participări cu comunicări la forumuri ştiinţifice:
  • internaţionale
  1. Trifan D., Uncuța D., Cheptănaru O., Stepco E. Metoda de infiltrare a cariei incipiente cu ICON. În: Al VIII-lea Congres Internațional al Asociației Dentare Române pentru Educație ”Teorie versus Practică în Științele Medicale”. 8-10 decembrie 2016. Iași, România.
  • naţionale
  1. Trifan D., Uncuța D. Coafajul pulpar direct cu mineral-trioxid agregat: prezentare de caz clinic. În: Conferința științifică anuală a USMF „Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță”. 18-20 octombrie 2023. Chișinău, Republica Moldova.
  2. Trifan D., Calitca M., Uncuța D. Managementul cariei profunde la dinții permanenți ca urmare a radioterapiei regiunii OMF. Conferința națională științifico-practică cu participare internațională. Tumorile la copii - problemă stringentă clinică și de sănătate publică: soluții pentru prezent și viitor. 16-17 iunie 2023. Chișinău, Republica Moldova.
  3. Uncuța D., Porosencova T., Cheptanaru O., Melnic S., Ivasiuc I., Poștaru C., Trifan D. Obturații și tehnici adezive în stomatologia pediatrică. În: Conferința consacrată Zilei Stomatologului Sfintei Apolonia și Comemorarea Academicianului, Profesor universitar, Doctor habilitat, Ion Lupan. Chișinău: 9 februarie 2018.
  4. Uncuța D., Porosencova T., Ivasiuc I., Trifan D. Utilizarea tehnologiilor digitale în parodontologie, odontologie, endodonție și medicină orală. Conferința științifică ”Tehnologii Digitale în Stomatologia Multidisciplinară”. Chișinău, 09-10 Septembrie 2023.
  5. Uncuța D., Porosencova T., Cheptanaru O., Melnic S., Ivasiuc I., Poștaru C., Trifan D. Remedii în igienă orală în stomatologie. Conferința Consacrată Zilei Stomatologului Sfintei Apolonia și Comemorarea Academicianului, Profesor universitar, Doctor habilitat, Ion Lupan. Chișinău, 9 februarie 2018.
  • Participări cu postere la foruri ştiinţifice:
  • internaţionale
  1. Trifan D., Ivasiuc I., Calitca M., Uncuta D. Single visit direct pulp capping with mineral trioxide aggregate. In: ХII International Scientific and Practical Conference «Priorities of pharmacy and dentistry: from theory to practice», 16 november 2023, Almaty, Kazakhstan.
  • naţionale
  1. Maniuc O., Ivasiuc I., Trifan D., Unkuta D. Diagnosis and treatment of moderate decay in permanent teeth. In: Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță". Chișinău, 19-21 octombrie, 2022.
  2. Trifan D., Cheptanaru O., Stepco E., Uncuța D. Utilizarea BiodentineTM pentru coafajul direct. Revista literaturii. În: Conferința Științifică anuală consacrată anversării a 90-a de la nașterea ilustrului medic și savant Nicolae Testemițanu. Chișinău, Republica Moldova. 16-20 octombrie 2017.

Rezumatul Tezei

Actualitatea și importanța temei abordate. Caria dentară ramâne a fi cea mai răspândită patologie a sistemului stomatognat la nivel mondial și constitue principala cauză a pierderii dinților. Conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) din 2022, regiunea Europeană a avut cea mai mare prevalență a cariei la dinții permanenți dintre toate cele 6 regiuni ale OMS - 33,6% din populație, ce constiutue aproape 335 milioane de cazuri. Potrivit datelor OMS, 8 din 10 moldoveni adulți suferă de carii dentare [14]. Un studiu efectuat în 2018 în Republica Moldova, în rândul școlarilor din mediul rural și urban au depistat un indice de prevalență carioasă 87.4% la vârsta de 6 ani, 77.53% % la vârsta de 12 ani, 86.2% la vârsta de 15 ani [1]. Conform Cartaleanu A. (2006), ponderea cariilor dentare profunde constituie 23% dintre toate cariile, iar complicațiile survenite în urma evoluției cariei profunde sunt determinate de extinderea procesului inflamator în pulpă. Acest proces inflamator poate fi reversibil cu condiția aplicării unui tratament conservator adecvat, sau poate fi ireversibil și va necesita tratament endodontic chirurgical. Prin urmare, caria dentară continuă să reprezinte o problemă complexă atât din punct de vedere medical, cât şi social.

Terapia pulpară vitală (vital pulp therapy - VPT) este un grup de metode conservatoare de tratament stomatologic, scopul principal al acesteia fiind conservarea și menținerea țesutului pulpar, care a fost compromis, dar nu a fost distrus de carie, traume sau proceduri de restaurare. În dependență de nivelul de conservare a țesutului pulpar, terapia vitală a pulpei include următoarele tehnici: coafaj pulpar indirect, coafaj pulpar direct, mini-pulpotomia, pulpotomia parțială (Cvek) și pulpotomia coronară completă. Prognosticul pozitiv al acestor tehnici este influențat de vârsta și starea generală a pacientului, eliminarea factorilor etiologici, îndepărtarea completă a țesuturilor contaminate și de restaurarea etanșă a dintelui [12]. Asociația Americană a Endodontiștilor în 2021 a actualizat protocoalele cu privire la terapia pulpară vitală și a evidențiat următoarele momente cheie: determinarea statutului pulpar - se bazează pe anamneza pacientului, caracteristicile durerii și evaluarea sensibilității pulpei (testarea la rece și electroodontodiagnosticul); îndepărtarea completă a țesutului cariat (smalțul demineralizat și dentina infectată) și păstrarea dentinei ce poate fi remineralizată; dezinfectarea cavității carioase și hemostaza cu utilizarea hipocloritului de sodiu cu concentrație înaltă; utilizarea cimenturile silicate de calciu ca materiale curative de elecție; aplicarea în aceiași vizită a materialului de restaurare permanent [5]. Pentru a reduce riscul de infectare și deteriorare suplimentară a pulpei, coafajul pulpar trebuie efectuat cu un material biocompatibil, cu proprietăți odontotrope și care asigură o etanșare corespuzătoare a plăgii dentinare sau pulpare. Numeroase biomateriale au fost folosite de-a lungul anilor pentru coafajul pulpar, hidroxidul de calciu fiind considerat standardul de aur pe parcursul a multor decenii. Odată cu apariția cimenturilor silicate de calciu, care posedă multiple avantaje, acestea sunt utilizate tot mai des în cadrul terapiei vitale a pulpei și a altor tratamente stomatologice.

Structura tezei. Teza de doctorat este perfectată conform tipului tradițional simplu, textul este expus pe 105 pagini text de bază, procesate la calculator, fiind constituită din: lista abrevierilor, introducere, 4 capitole, sinteza rezultatelor obținute, concluzii generale, recomandări practice, bibliografia din 120 surse și 1 anexă. Materialul ilustrativ include 16 tabele și 54 de figuri.

Importanța practică a prezentului studiu constă în faptul că au fost delimitate limitele valorilor EOD conform cărora dintele permanent poate fi suspus tratamentului conservator în caz de carie profundă, s-a stabilit că puntea de dentină terțiară este vizibilă pe radiografie după 6 luni de la efectuarea tratamentului cu oricare din cele 3 materiale studiate. Astfel, tratamentul conservator cu aplicarea materialelor din toate grupurile a permis păstrarea vitalității și funcționalității a majorității dinților supuși tratamentului.