Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova, Sala de conferințe 205 (bd. Ştefan cel Mare și Sfânt, 165, Chișinău, MD-2004)
Ședința comisiei de susținere a tezei de doctor în științe medicale cu tema: „Efectul stimulării cerebrale profunde asupra tulburărilor de mers și postură la pacienții cu boală Parkinson”.
A absolventei doctoratului: Gavriliuc Olga
Program de doctorat: 321.05 Neurologie clinică
Conducător științific: Moldovanu Ion, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar
Conducător științific prin cotutelă: Günther Deuschl, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar, Universitatea Christian-Albrechts, Kiel, Germania
Membrii Comisiei de îndrumare:
Odobescu Stela, doctor habilitat în științe medicale, conferențiar cercetător, Institutul de Neurologie și Neurochirurgie “Diomid Gherman”, 321.05 Neurologie clinică;
Sangheli Marina, doctor în științe medicale, conferențiar universitar, USMF „Nicolae Testemiţanu”, 321.05 Neurologie clinică;
Rotaru Lilia, doctor în științe medicale, conferențiar cercetător, Institutul de Neurologie și Neurochirurgie “Diomid Gherman”, 321.05 Neurologie clinică;
Membrii Comisiei de doctorat:
Lisnic Vitalie, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar, USMF „Nicolae Testemiţanu”, specialitatea 321.05 Neurologie clinică - Președinte;
Zota Eremei, doctor în științe medicale, conferențiar universitar, USMF „Nicolae Testemiţanu”, specialitatea 321.05 Neurologie clinică - Secretar;
Moldovanu Ion, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar, USMF „Nicolae Testemiţanu”, 321.05 Neurologie clinică;
Groppa Stanislav, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar, academican al AȘM, USMF „Nicolae Testemiţanu”, specialitatea 321.05 Neurologie clinică
Referenți oficiali:
Lăcustă Victor, doctor în științe medicale, profesor universitar, academican al AȘM USMF „Nicolae Testemiţanu”, specialitatea 312.02. Neuroștiințe (inclusiv psihofiziologie); 321.12 Medicină alternativă; 165.01 Fiziologia omului şi a animalelor;
Falup-Pecurariu Cristian, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar, Universitatea Transilvania, Brașov, România, specialitatea Neurologie clinică;
Rotaru Lilia, doctor în științe medicale, conferențiar cercetător, Institutul de Neurologie și Neurochirurgie “Diomid Gherman”, 321.05 Neurologie clinică - membru al comisiei de îndrumare.
Teza și rezumatele pot fi consultate la adresa electronică:
Teza: https://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/24118
Rezumat: https://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/24119
Avizele/comentariile/propunerile la teză pot fi transmise la adresa electronică phdschool@usmf.md sau depuse în forma pe hârtie la Școala doctorală în domeniul Științe medicale (bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 165, bir. 225 între orele 9.00-18.00).
Informație referitor la pretendentul la titlul științific:
Educaţie şi formare:
2017 – prezent Doctorntură Neurologie. Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”
2018 – 2019 Colaborator științific. Universitatea „Christian Albrechts”, Departament Neurologie, UKSH Kiel, Germania
2014-2017 Rezidențiat Neurologie. Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”
2008-2014 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, facultatea Medicină Generală.
2005-2008 Liceul Teoretic “Mihai Viteazul”, Chișinău, Moldova.
Proiecte de cercetare:
2020 – 2023 “Program de Stat” Tulburări cognitive majore (demență) la pacienții cu patologie neurodegenerativă și vasculară, cifrul proiectului 20.80009.8007.39
Afilieri:
- Academia Europeană de Neurologie (EAN)
- Societatea internțională a bolii Parkinson și altor tulburări de mișcare (MDS)
- Scocietatea Neurologilor din Republica Moldova
Perfecționări și stagieri:
2018 - 7th MDS-ES Winter School for Young Neurologists, Bordeaux, France
2017 - 12th International Summer School of Neurology, Eforie Nord, Romania
2016 - EAN Spring School for Young Neurologists, Chișinău, Republica Moldova
Distincții
2020 Bursa de excelență pentru cercetare a Guvernului Republicii Moldova
Articole publicate în reviste ISI, SCOPUS și alte baze de date internaționale:
1. Gavriliuc O., Paschen S., Andrusca A., Schlenstedt C., Deuschl G. Prediction of the effect of deep brain stimulation on gait freezing of Parkinson’s disease. Parkinsonism & Related Disorders. 2021; 87:82-86. ISSN: 1353-8020. Disponibil online la: https://doi.org/10.1016/j.parkreldis.2021.04.006 (Scopus, IFISI: 3,9)
2. Gavriliuc O., Paschen S., Andrusca A., Helmers AK., Schlenstedt C., Deuschl G. Clinical patterns of gait freezing and their response to interventions: an observer blinded study. Parkinsonism & Related Disorders. 2020; 80:175–180. ISSN: 1353-8020. Disponibil online la: https://doi.org/10.1016/j.parkreldis.2020.09.043 (Scopus, IFISI: 4,3)
3. Wolke R., Gavriliuc O., Granert O., Deuschl G, Margraf N. Three-Dimensional mesh recovery from common 2-dimensional pictures for automated assessment of body posture in camptocormia. In: Movement Disorders Clinical Practice. 2022; Vol. 10, Issue 3: 472-476. ISSN: 2330-1619. Disponibil online la: https://doi.org/10.1002/mdc3.13647 (Scopus, IFISI: 4,5)
4. Schlenstedt C., Bosse K., Gavriliuc O., Wolke R., Granert O., Deuschl G., Margraf N.G. Quantitative assessment of posture in healthy controls and patients with Parkinson’s disease. Parkinsonism & Related Disorders. 2020; 76: 85-90. ISSN: 1353-8020. Disponibil online la: https://doi.org/10.1016/j.parkreldis.2020.01.012 (Scopus, IFISI: 4,3)
5. Schlenstedt C., Gavriliuc O., Bosse K., Wolke R., Granert O., Deuschl G., Margraf N.G. The effect of medication and deep brain stimulation on posture in Parkinson’s disease. Frontiers in Neurology. 2019; 10:1-10. ISSN: 1664-2295. Disponibil online la: https://doi.org/10.3389/fneur.2019.01254 (Scopus, IFISI: 2,7)
6. Gavriliuc O., Paschen S., Andrusca A., Helmers AK., Schlenstedt C., Deuschl G. Spin turns in advanced Parkinson’s disease: a new clinical gait sign. Parkinsonism & Related Disorders. 2019; 69:19–22. ISSN: 1353-8020. Disponibil online la: https://doi.org/10.1016/j.parkreldis.2019.10.011 (Scopus, IFISI: 4,3)
Rezumatul tezei:
Structura tezei: introducere, patru capitole, concluzii generale și recomandări practice. Lucrarea este compusă din 100 de pagini text de bază și include 6 tabele și 13 figuri, iar bibliografia din lucrare include 194 surse.
Cuvinte-cheie: boala Parkinson, STN-DBS, L-DOPA, înghețarea mersului, tulburări de postură, camptocormie, sindrom Pisa.
Scopul: evaluarea efectului stimulării cerebrale profunde al nucleului subtalamic asupra fenomenului de înghețarea a mersului, camptocormie și sindrom Pisa la pacienții cu boală Parkinson pentru elaborarea unui algoritm de selecție a candidaților eligibili pentru această intervenție.
Obiectivele cercetării: evaluarea frecvenței și severității înghețării mersului la pacienții cu boala Parkinson și identificarea celor mai sensibile circumstanțe de provocare a fenomenului de înghețare a mersului în timpul unei sarcini de mers standardizat; identificarea unui test clinic obiectiv cu cea mai mare valoare predictivă pentru estimarea ameliorării înghețării mersului la pacienții cu boala Parkinson în urma intervenției de stimulare cerebrală profundă a nucleului subtalamic; analiza tipurilor de strategii de întoarcere la pacienții cu boala Parkinson și corelarea lor cu severitatea afectării motorii; determinarea eficacității intervenției de stimulare cerebrală profundă a nucleului subtalamic pentru tratamentul înghețării mersului la pacienții cu boală Parkinson; caracterizarea aliniamente posturale la pacienții cu boala Parkinson, și anume înclinarea anterioară diferențiată în camptocormie totală și camptocormie superioară, precum și înclinarea laterală, denumită „unghiul Pisa” prin intermediul unui instrument standardizat pe suport digital (NeuroPostureApp); investigarea efectului stimulării cerebrale profunde a nucleului subtalamic asupra alinierii posturale la pacienții cu boala Parkinson.
Rezultate obținute: rezultatele acestui studiu au arătat că la zece luni după operația de STN-DBS are loc o ameliorare în aspectul apariției și severității înghețării mersului; intervenția combinată L-DOPA și STN-DBS are un impact mai puternic asupra severității înghețării mersului; înghețarea mersului se reduce într-un mod similar în toate situațiile provocatoare; întoarcerea la 180 o este cea mai sensibilă manevră pentru evaluarea înghețării mersului; ameliorarea înghețării mersului în timpul manevrei de întoarcere la 180o în timpul mersului, sub acțiunea medicamentelor dopaminergice pre-operator este cel mai eficient predictor; am identificat o fiabilitate de la bun la excelent în ceea ce privește evaluarea unghiului TCC și a unghiului UCC cu NeuroPostureApp © creată și implementată în cadrul Departamentului de Neurologie din Kiel în anul 2018; prevalența camptocormiei este de 6,8% iar sindromul Pisa la 1% la pacienții din cohorta noastră; ambele tratamente, L-DOPA și STN-DBS, au ameliorat unghiul de aliniere posturală la pacienții cu BP, totuși efectul a fost mic pentru întreaga cohortă; pacienții cu camptocormie totală (TCC) prezintă cel mai mare beneficiu la tratament; am descoperit un efect “carry-over” în protocolul standard utilizat în studiu și ipoteza noastră fiind că anume stimularea este responsabilă de acest efect.