Cercetari Header image

Belîi Natalia – susținerea tezei de doctor în științe medicale

Date
Conducător științific
Șandru Serghei, doctor în științe medicale, conferențiar universitar

Pretendent: Belîi Natalia

 

Conducător ştiinţific:

Șandru Serghei, doctor în științe medicale, conferențiar universitar

 

Referenţi oficiali:

Cotelnic Anatolie, doctor în științe medicale, conferenţiar universitar

Ghidirim Gheorghe, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar, academician al AŞM

 

Consiliul Științific Specializat: ad-hoc D 50.321.19-17

 

Tema tezei: „Durerea postoperatorie persistentă: factori de risc și prevenire”

Specialitatea: 321.19 – Anesteziologie şi terapie intensivă

 

Data: 6 martie 2019

Ora: 14:00

Local: Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, biroul 205, etajul 2 (bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 165, Chișinău, MD 2004).

 

Consiliul Științific Specializat:

Președinte:

Cojocaru Victor, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

 

Secretar științific:

Cornogolub Alexandru, doctor în științe medicale, conferenţiar universitar

 

Membii:

Guțu-Bahov Cornelia, doctor în științe medicale, conferenţiar universitar

Coșpormac Viorica, doctor în științe medicale, conferenţiar universitar

Badan Andrei, doctor în științe medicale

Lisnic Vitalie, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

Dmytriiev Dmytro, doctor habilitat în științe medicale, conferenţiar universitar (Vinița, Ucraina)

 

Principalele publicaţii ştiinţifice la tema tezei ale autorului:

  • Belîi N. Eficiența pregabalinei în calmarea durerii postoperatorii acute și în prevenirea tranziției durerii postoperatorii acute spre cea cronică: revistă sistematizată de literatură. În: Moldovan Journal of Health Sciences/ Revista de Științe ale Sănătății din Moldova, 2017, 14 (4), p. 89-107. ISSN 2345-1467.
  • Belîi N. Durerea postoperatorie persistentă – factori de risc și prevenire: studiu prospectiv, de cohortă. Moldovan Journal of Health Sciences/ Revista de Științe ale Sănătății din Moldova, 2017, 13 (3), p.10-21. ISSN 2345-1467.
  • Belîi N. Intense postoperative pain – risk factors and prevention: prospective, cohort study. B: Клінічна анестезіологія та інтенсивна терапія. Одесса, Україна, 2017, 2(10), c. 86-98.ISSN 2411-9164.
  • Belîi N., Moghildea V., Șandru S. et al.Anxiety, but not catastrophizing, represents a risk factor for severe acute postoperative pain: a prospective, observational, cohort study. In: Jurnalul Român de Anestezie -Terapie Intensivă. Cluj-Napoca, România, Ed. „Clusium”, 2014, vol. 21, nr.1, p.19-25. ISSN 2344 – 2336.
  • Belîi N., Șandru S., Belîi A. Durerea postoperatorie persistentă: mecanisme, factori de risc, strategii preventive. În: Recomandări în Anestezie, Terapie Intensivă şi Medicină de Urgenţă, Editori: Dorel Săndesc et al. Timişoara, România, Editura „Mirton”, 2011, p. 49-65. ISNB 978-973-52-1104-2.

Rezumatul tezei

Problematica științifică abordată: Evaluarea prevalenței și identificarea factorilor de risc pentru durerea postoperatorie intensă și cea persistentă, cu elaborarea unei strategii de prevenire.

Conţinutul de bază al tezei: A fost presupus, cercetat, validat sau retras calificativul de factor de risc pentru durerea postoperatorie intensă și cea persistentă pentru o serie de parametriperi operatori. Au fost aplicate metode de analiză statistică similare cu studiile transnaționale din domeniu și care vor fi aplicate pe viitor în elaborarea protocoalelor de prevenire primară și secundară a cronicizării durerii postoperatorii. Pentru prima dată a fost evaluat și obținut un indicator al calității managementului durerii postoperatorii acute într-o instituție medicală.

Principalele rezultate obţinute: A fost elaborat și implementat un formular al vizitei preanestezice ce conține noi factori de risc perioperatori pentru durerea postoperatorie intensă și cea persistentă. Au fost determinați factori de risc gestionabil pentru durerea postoperatorie intensă. S-a constatat, că factorii de risc principali pentru persitența durerii postoperatorii la 3 luni sunt catastrofizarea de natură magnificativă și durata intervenției chirurgicale ≥60 de minute. Aceștia, împreună cu durerea postoperatorie intensă, conduc la cronicizarea durerii postoperatorii acute în 50,7% și 48,0% cazuri la 3 și 6 luni, respectiv. A fost implementat cu succes screening-ul pacienților cu durere postoperatorie acută cu component neuropat. A fost detectat un factor protectiv pentru prevenirea tranziției durerii postoperatorii din acută în cronică la 6 luni postoperator. A fost determinat impactul durerii postoperatorii persistente asupra calității vieții pacienților la 3 și 6 luni postoperator.