Andrei Vasiliev – susţinerei tezei de doctor în medicină

marţi, 26 noiembrie 2013

Pretendent: VASILIEV Andrei

Conducător ştiinţific: MIŞIN Igor, dr. hab.  med., conferențiar cercetător

Consultant ştiinţific:   TĂNASE Adrian, dr. hab.  med., prof. univ.

Consiliul Ştiinţific Specializat: D 50.14.00.27-59 – Chirurgie

Tema tezei: Complicaţiile tardive ale accesului vascular permanent pentru hemodializă programată: diagnosticul şi tratamentul chirurgical.

Specialitatea:  14.00.27 – CHIRURGIE

Data: 23.12.2013

Ora: 12.00

Local: bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 165, MD-2004, mun. Chişinău,

Componenţa Consiliului Ştiinţific Specializat:

Preşedinte:

Gudumac Eva – dr. hab. med., prof. univ., academician al AŞM, șef Catedră  Chirurgie, ortopedie şi anesteziologie pediatrică, IP USMF  „Nicolae Testemiţanu”.

Secretar:

Casian Dumitru – dr. med., conf. univ., Catedra Chirurgie generală semiologie, IP USMF „Nicolae Testemiţanu”.

Membrii:

Ghidirim Gheorghe –  dr. hab. med., prof. univ., academician al AŞM, şef catedră Chirurgie nr.1 “N.Anestiadi” , IP USMF  „Nicolae Testemiţanu”.

Guţu Eugen  – dr. hab. med., prof. univ, şef catedră Chirurgie Generală şi semiologie, IP USMF „Nicolae Testemiţanu”;

Conţu Oleg  – dr. med., conf. univ., Catedra Chirurgie, FECMF a IP USMF „Nicolae Testemiţanu”;

Batrînac Aureliu dr. med., conf. cercetător, şef Departamentul Cardiochirurgie  IMSP SCR;

Sasu Boris – dr. med., conf. univ., Clinica medicală nr. 5, Disciplina Reumatologie şi nefrologie a IP USMF „Nicolae Testemiţanu”

Referenţi oficiali:

Pilotovici Valerii – dr. hab.  med., prof. Univ., Academia de studii postuniversitare

din Minsk (Belarus).

Anghelici Gheorghe – dr. hab. med., conf. cercetător, Catedra Chirurgie Nr.2 a IP USMF „Nicolae Testemiţanu”.

PRINCIPALELE PUBLICAȚII ȘTIINȚIFICE LA TEMA TEZEI ALE AUTORULUI

1. Vasiliev A., Mastak D. Anevrismul fistulei arterio-venoase. În: Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe medicale. Chişinău, 2009, nr.2(21), p. 190-192. (ISSN 1857-0011) Categoria B. 2. Vasiliev A., Mastak D., Mişin I., Tănase A. Complicaţiile tardive ale accesului vascular la pacienţii dializaţi. Particularităţi de diagnostic şi tratament. În: Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe medicale. Chişinău, 2010, nr.3(26), p. 206-213. (ISSN 1857-0011) Categoria B. 3. Vasiliev A., Mastak D., Mişin I., Tănase A. Tratamentul chirurgical al dilatărilor anevrismale ale accesului vascular pentru hemodializă. În: Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe medicale. Chişinău, 2010, nr.3(26), p. 214-218. (ISSN 1857-0011) Categoria B. 4. Vasiliev A.  Aspecte etiopatogenetice ale stenozelor accesului vascular permanent pentru  hemodializă programată şi evaluarea comparativă a metodelor de corecţie. În: Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe medicale. Chişinău, 2011, nr.2(30), p. 131-138. (ISSN 1857-0011) Categoria B. 5. Vasiliev A.  Accesul vascular permanent pentru hemodializa programată.  În: Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe medicale. Chişinău, 2011, nr.2(30), p. 138-147. (ISSN 1857-0011) Categoria B. 6. Vasiliev A., Mişin I, Tănase A., Mastak D. Structura accesului vascular la pacienţi trataţi prin hemodializă programată.  În: Arta Medica. Chişinău, 2011, nr 2(45), p. 276-279. ( ISSN: 1810-1852) Categoria C. 7. Vasiliev A., Mişin I, Tănase A., Mastak. Acces vascular pentru hemodializă programată în cazul complicaţiilor şi epuizării rezervelor vasculare. În: Arta Medica. Chişinău, 2011, nr 3(46) b 51, p 36-37. ( ISSN: 1810-1852) Categoria C. 8. Vasiliev A.  Hipertensiunea venoasă asociată cu acces vascular permanent pentru hemodializă programată. . În: Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe medicale. Chişinău, 2012, nr.3(35), p. 110-113. (ISSN 1857-0011) Categoria C. 9. Vasiliev A., Mişin I., Tănase A., Mastak D. Tactica chirurgicală în complicaţiile tardive ale accesului vascular pentru hemodializă programată. În: Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe medicale. Chişinău, 2012, nr.3(35), p. 114-118. (ISSN 1857-0011) Categoria C. 10. А.Б. Васильев, И.В. Мишин, А.Г. Тэнасе, Д.Н. Мастак. Этапное формирование постоянного сосудистого доступа для  программного гемодиализа. В: Клiнiчна анатомiя та оперативна хiрургiя. Чернiвцi, Украiна, 2012, № 2(11), стр. 47-50. (ISSN: 1727-0847). 11. Vasiliev A., Mişin I., Tănase A., Mastak D. Acces vascular terţiar pentru hemodializă programată cu utilizarea vaselor native: fistula arterio – venoasă cu transpoziţia v.basilica. Avantaje şi dezavantaje. In: Archives of the Balkan Union. Chişinău, 2012, no.3(47), suppl. 3, p. 144-149. (ISSN 0041-6940). 12. Vasiliev A., Mastak D., Mişin I., Tănase A. Grefele vasculare sintetice (PTFE) în formarea accesului vascular pentru hemodializă. În: Chirurgia. Bucureşti, România, 2010, vol. 105, supl.1, p. S 184 (ISSN 1221-9118). ISI Impact Factor (2012): 0.777. 13. Vasiliev A., Mastak D., Mişin I., Tănase A., Ţînţari S. Tactica medico – chirurgicală raţională în formarea accesului vascular la pacienţi trataţi prin hemodializă iterativă. În: Lucrările al XXXII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi- Răzeşu”. A V-ea Conferinţă Internaţională de Chirurgie. Volum de Rezumate. Piatra Neamţ, România, 2010,  p.223-224.14.              Vasiliev A.  Complicaţiile grefelor vasculare sintetice în calitatea de acces vascular pentru hemodializă. Studiul pilot. În: Lucrările al VIII-a Conferinţă Internaţională a Tinerilor Cercetători.  Volum de Rezumate. Chişinău, 2010, p.40. 15. Cernat M., Vasiliev A. Aneurismal dilatations of the vascular access for haemodialysis: surgical treatment. În: Lucrările al 3rd International Medical Congress for Students and Young Doctors „MedEspera”. Abstract Book. Chişinău, 2010, p. 49.

16. Cernat M., Vasiliev A. Detection of late complication of the permanent vascular access in hemodialysed patients using ultrasound and imaging methods. Pilot study. În: Lucrările al 4th International Medical Congress for Students and Young Doctors „MedEspera”. Abstract Book. Chişinău, 2012, p. 192.

Rezumatul tezei:

 Problematica abordată: Studierea potenţialilor factori de risc în dezvoltarea complicaţiilor tardive ale AVP pentru HDP, precum şi caracteristica structurală a acestor complicaţii.Studierea parametrilor principali ai hemodinamicii regionale după formarea AVP, precum şi a particularităţilor acestora în caz de complicaţii.Aprecierea semnificaţiei rezervelor vasculare în cadrul selectării intervenţiilor reconstructive pentru corijarea complicaţiilor tardive ale AVP, prin aprecierea criteriilor epuizării rezervelor vasculare, precum şi argumentarea indicaţiilor şi tipurilor metodelor optimale de corecţie chirurgicală.Determinarea tacticii chirurgicale optimale în cazul diferitor complicaţii ale AVP, precum şi pentru formarea accesului vascular terţiar prin stabilirea indicaţiilor utilizării GVS pentru corijarea complicaţiilor sau formarea unui nou AVP.Studierea rezultatelor imediate şi la distanţă ale intervenţiilor reconstructive cu utilizarea vaselor native şi GVS pentru corijarea complicaţiilor AVP la pacienţii care necesită HDP.

Conţinutul de bază al tezei. Lucrarea este expusă pe 154 pagini şi include: introducere, 4 capitole, sinteza rezultatelor obţinute, încheiere, concluzii, recomandări practice şi bibliografie cu 216 de surse. Lucrarea este ilustrată cu 20 de tabele, 99 de figuri, 3 anexe.

Principalele rezultate obţinute: În premieră au fost determinaţi factorii de risc ai complicaţiilor tardive ale AVP, apreciate metodele optimale de diagnostic a complicaţiilor tardive ale AVP şi argumentate abordările raţionale de selectare a IR pentru restabilirea funcţiei AVP.

Principalele rezultate obţinute: În baza studiului complex a fost demonstrat că potenţialii factori de instalare a complicaţiilor tardive ale AVP sunt: utilizarea de durată a cateterului venos central (CVC), prezenţa patologiei concomitente, îndeosebi hipertensiunea arterială şi insuficienţa cardiacă. Este demonstrat că starea rezervelor vasculare ale pacienţilor reprezintă factorul determinant în selectarea IR pentru soluţionarea complicaţiilor tardive. În premieră au fost identificate două tipuri ale fenomenului ERV, în acest context fiind demonstrat predominarea ERV tip I (condiţionate de particularităţile anatomice ale sistemului vascular al pacientului) asupra ERV tip II (condiţionate de multiplele tentative de formare a AVP). Este demonstrată predominarea complicaţiilor solitare asupra celor mixte în structura complicaţiilor tardive ale AVP. În premieră a fost demonstrat că în cazul prezenţei la pacient a complicaţiilor mixte ale AVP, componentele cărora sunt stenoza proximală a venei fistulare şi anevrismul, metoda de elecţie este efectuarea rezecţiei segmentare a venei fistulare şi protezarea unimomentană cu utilizarea segmentului de GVS. Au fost elaborate şi argumentate aspectele metodologice ale IR pentru formarea AVP terţiar cu utilizarea vaselor native. A fost demonstrată raţionalitatea utilizării tehnicii modificate în cadrul etapei finale de formare a fistulei arterio-venoase brahio-basilice (FAV BB) cu transpoziţia ulterioară a v.basilica. A fost demonstrat că în cazul pacienţilor cu ERV şi reflux adecvat la nivelul venelor centrale, formarea AVP terţiar cu utilizarea GVS reprezintă alternativă deplină faţă de CVC.