Angela Ciuntu – susținerea tezei de doctor habilitat în științe medicale

vineri, 11 august 2017

Pretendent: Ciuntu Angela

 

Consultant științific:

Revenco Ninel, doctor habilitat în științe medicale,  profesor universitar

 

Referenţi oficiali:

Tagadiuc Olga, doctor habilitat în științe medicale, conferențiar universitar

Nistor Nicolae,  doctor în științe medicale, profesor universitar, România

Haidarlî Ion, doctor habilitat în științe medicale, profesor cercetător

 

Consiliului Științific Specializat:  DH 50.322.01-01

Tema tezei: Glomerulonefrita primară la copii: mecanisme etiopatogenice, clinica, prognostic

Specialitatea: 322.01 ‒  Pediatrie și neonatologie

Data: 14 septembrie 2017

Ora: 14.00

Local: Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, Sala de conferințe, bir. 205 (or. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 165)

 

Consiliului Științific Specializat: 

Președinte:

Stasii Ecaterina, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

 

Secretar științific:

Rotari Adrian, doctor în științe medicale, conferențiar universitar

Componența Consiliului Științific Specializat:

Ceban Emil, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

Curajos Boris,  doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

Vișnevschi Anatolie, doctor habilitat în științe medicale, conferențiar universitar

Ghinda Serghiu,  doctor habilitat în științe medicale, profesor cercetător

Palii Ina, doctor habilitat în științe medicale, conferențiar universitar

Grosu Victoria, doctor habilitat în științe medicale, conferențiar cercetător

 

Principalele publicaţii ştiinţifice la tema tezei ale autorului

Monografia monoautor

1.CiuntuA. Sindromul nefrotic la copii. Aspecte clinico-paraclinice şi tratament. Chişinău: Tipografia „Paradis Media”, 2016.165 p., ISBN 978-9975-3096-0-8.

Articole  în reviste ştiinţifice din străinătate recunoscute:

2. Ciuntu A. Role of metabolites of nitric oxide  and arginase in the pathogenesis of glomerulonephritis. În: Current Health Sciences Journal (CHSJ). Craiova, 2016, v. 42, nr. 3, p. 221-225. ISSN 2069-4032 online.

3. Чунту А. Фактор роста фибробластов-2 в моче у детей с гломерулонефритом. В: International Research Journal. Ecaterinburg, 2016, no. 8 (50), p. 143-146. ISSN 2303-9868 print, ISSN 2227-6017 online.

4. Ciuntu A. Role of vascular endotheliar growth factor in the pathogenesis of nephrotic syndrome in children. In: International Research Journal. Ecaterinburg, 2016, no.10 (52), p. 110-112. ISSN 2303-9868 print, ISSN 2227-6017 online.

5. Ciuntu A. Concentration of isoprostane-8 in the urine of children with glomerulonephritis.В: ХX Международная научная конференция «Актуальные научные исследования в современном мире».  Сборник научных трудов.Переяслав-Хмелъницкий, 2016, №.12(20), с.105-109.  ISSN 2524-0986.

6. Ciuntu A. Advanced oxidation protein products (AOPPs) in the development of glomerulonephritis in children. In: International Research Journal. Ecaterinburg, 2017, no.1(55), p. 178-181.ISSN 2303-9868 print, ISSN 2227-6017 online.

7. Ciuntu A.Modificările clinice și histologice la copii cu glomerulonefrită. В: ХXIII Международная научная конференция «Актуальные научные исследования в современном мире». Сборник научных трудов. Переяслав-Хмелъницкий, 2017, №3(23),  с.19-23. ISSN 2524-0986. 

Articole în reviste din Registrul Naţional al revistelor de profil:

Categoria B:

8. Ciuntu A. Rolul enzimelor plasmatice în urină la copii cu glomerulonefrită primară. În: Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe medicale. Chişinău,  2009,  nr.1 (20), p. 178-184. ISSN 1857-0011.

9. Ciuntu A. Rolul enzimelor plasmatice în urină în fiziopatogenia glomerulonefritei acute şi cronice la copil. Materialele Congresului III al Medicilor de Familie din Republica Moldova cu participare internaţională 17-18.05.2012. În: Curierul medical. Chişinău, 2012, nr. 3(327),  p. 125-128. ISSN 0130-1535.

10. Ciuntu A. Activitatea  enzimelor  proteolitice  în urină la copiii cu glomerulonefrită. Al VI-lea Congres de Urologie, Dializă şi Transplant Renal din Republica Moldova cu participare internaţională. În: Arta Medica.Volum de rezumate. Chişinău, 2015, nr. 4 (57), p. 112-114. ISSN 1810-1852.

11.Ciuntu A. Proteina monocitară inflamatorie 1α în glomerulonefrită la copii. În: Buletin de Perinatologie. Chişinău,  2016, nr.1 (69), p. 99-102. ISSN 1810-1852.

12. Ciuntu A. Proteina-1 chemoatractantă monocitară -1 la copiii cu glomerulonefrită. În: Buletin de Perinatologie. Chişinău, 2016, nr.1 (69), p. 93-96. ISSN 1810-1852.

13. Ciuntu A. Produşii finali  de  glicare avansată în evoluţia clinică a glomerulonefritei la copii. În: Buletin de Perinatologie. Chişinău, 2016, nr.4 (72), p. 49-52. ISSN 1810-1852.

14. Ciuntu A. Importanţa diagnostică a determinării nivelul zincului şi cuprului seric  la copii cu glomerulonefrită. În: Buletin de Perinatologie. Chişinău,  2016, nr.4 (72), p. 45-48. ISSN 1810-1852.

 

Rezumatul tezei

Problema științifică aplicativă de importantă majoră soluționată: Problemele aplicative  soluționate în cadrul studiului prezentat constă în elaborarea unei metodologii de format propriu pentru aprecierea variantelor clinice ale glomerulonefritei pentru care au fost definite abordări optime de diagnostic diferențial și de corecție medicală diferențiată, direcționate spre reducerea complicațiilor, recidivelor, restabilirea maximală a funcției renale și calității vieții viitorului adult.

Sumarul compartimentelor tezei: Teza este expusă pe 275 pagini dactilografiate, procesate la calculator și include introducere, 6 capitole, concluzii generale, recomandări practice, adnotări în limba rusă, română, engleză, lista abrevierilor, bibliografie din 394 titluri. Teza conține 93 tabele, 43 figuri, anexe.

Principalele rezultate obţinute: A fost realizat un studiu complex clinico-paraclinic, prospectiv cu estimări biochimice, histologice la copii cu diferite variante ale glomerulonefritei în dinamica maladiei cu scopul elucidării mecanismelor  etiopatogenice prin estimarea particularităților clinico-evolutive, de progresare ale diferitor variante a glomerulonefritei. Studiul dat a furnizat noi dovezi suplimentare în principalele verigi patogenice ale GN şi influenţa lor asupra etapelor clinico-evolutive ale GN. Studiul complex efectuat a relevat particularităţile clinico-evolutive  ale glomerulonefritei primare (GNP) la copii. În premieră în Republica Moldova au fost apreciaţi biomarkerii serici și urinari în dependență de varianta clinică a maladiei.

A fost confirmat rolul chemokinelelor (MCP-1, MIP-α) și citokinelor inflamatorii ‒ IL-1β, IL-6, IL-8, TNF-α) ‒ markeri senzitivi ai răspunsului imun, severității, activității procesului patologic renal. A fost demonstrată importanța diagnostică a markerilor  injuriei tubulointerstițiale ‒ glutation S-transferaza (GST)  și a fibrozei renale (CTGF, FGF-β, VEGF, PDGF-BB) la pacienții cu glomerulonefrită  în detectarea precoce a BRC.

A fost demonstrat rolul biomarkerilor stresului oxidativ (PPOA, AGE, isoprostanul-8, activitatea antioxidantă totală, glutathion peroxidaza, thiolii) în progresia GN.

S-a confirmat rolul factorilor nespecifici ai homeostazei enzimatice în serul sangvin şi urină în patogenia, diagnosticul, tratamentul complicaţiilor glomerulonefritei primare (GNP) la copii. S-a elaborat un program sigur şi accesibil de explorări clinico-biochimice, histologice prin care s-a facilitat diagnosticul precoce şi diferenţial al GNP la copii. Au fost elucidate paralele clinico-evolutive ale diferitor variante a glomerulonefritei în dependenţă de stadiu, activitatea procesului patologic în rinichi.

S-a stabilit cel mai informativ spectru de enzime în serul sangvin şi urină în diagnosticul diferenţial şi evaluarea complicaţiilor glomerulonefritei la copii. De asemenea, originalitatea ştiinţifică constă în găsirea unor corelaţii între valorile serice și urinare și specificul manifestărilor clinice, paraclinice, histologice la copii cu GN. Analiza  matematică a factorilor de risc în baza calculelor integrative individualizate a permis aprecierea variabilelor responsabile de probabilitatea maladiei.

S-au adus dovezi coerente şi originale privind aspectele patogenice ale leziunilor renale, rolul moleculelor de semnalizare celulară, factorilor de creștere în susţinerea proceselor de înjurie renală şi a biomarkerilor leziunii renale.

Rezultatele studiului oferă un potenţial de înţelegere a aspectelor fiziopatologice ale GN şi date noi privind rolul chemokinelelor, citokinelor inflamatorii, factorilor de creștere biomarkerilor stresului oxidativ, antioxidant în evoluţia clinică, complinirea prognosticului maladiei.

Direcțiile noi de cercetare în ştiinţă şi practică obținute în cadrul studiului actual constă în abordarea aspectelor patogenice ale GN prin aprecierea nivelurilor serice și urinare ale moleculelor de semnalizare celulară, factorilor de creștere, sistemului oxidant, antioxidant, oxidului nitric, arginazei, enzimelor proteolitice, plasmatice, lizozomale, enzimelor ciclului glutationic, aprecierea rolului biomarkerilor  noninvazivi precoce  ai fibrozei renale, injuriei tubulointerstițiale, disfuncției endoteliale, răspunsului imun la copii cu GN.

Au fost stabilite criteriile principale de diagnostic diferenţiat în diferite variante ale glomerulonefritei. Au fost elaborate metode originale de diagnostic timpuriu în glomerulonefrită primară la copii. A fost elucidat rolul major ale moleculelor de semnalizare celulară, factorilor de creștere, sistemului oxidant, antioxidant, în evoluția, progresia glomerulonefritei. Datele obţinute în cadrul cercetării ştiinţifice actuale constau în determinarea ponderii factorilor de risc implicaţi în progresia GN prin analizarea variabilelor folosind metoda regresiei logistice, cu scopul calculării individualizate a riscului de dezvoltare a bolii.

S-a abordat aspecte patogenice ale injuriei renale prin aprecierea nivelurilor moleculelor de semnalizare celulară, factorilor de creștere în susţinerea proceselor de înjurie renală acestea fiind corelate cu varianta clinică, severitatea SN, specificul modificărilor paraclinice (proteinurie, hipoproteinemie, metabolismul lipidic crescut), histologice; implementarea metodelor de diagnostic precoce neinvaziv, ceea ce a permis precizarea simptomatologiei clinice timpurii şi găsirea unor verigi patogenice importante în aprecierea şi în formarea noilor viziuni privind optimizarea diagnosticului, prognosticului glomerulonefritei primare.

A fost creat un algoritm al diagnosticului diferenţiat ale glomerulonefritei în funcţie de varianta şi activitatea bolii, conform utilizării markerilor serici și urinari. Pe parcursul studiului a fost fundamentată științific o nouă platformă de direcție în nefrologie.